Internațional

Peste 2 miliarde de persoane au internet mobil

Ziarul de Vrancea
7 oct 2013 234 vizualizări
In medie, aproape fiecare locuitor al planetei va deţine un telefon mobil pană la sfarşitul anului, cand numărul abonamentelor la telefonia mobilă va ajunge la 6,8 miliarde

Circa 2,100 miliarde de persoane vor încheia anul 2013 având un abonament de internet mobil în reţelele 3G sau 3G^, respectiv 30% din populaţia planetei, acest sector devenind unul din cele mai promiţătoare din domeniul telecomunicaţiilor, se arată în raportul anual al Uniunii Internaţionale pentru Telecomunicaţii (UIT), prezentat ieri la Geneva.
Potrivit UIT, din 2007 internetul mobil a înregistrat o creştere anuală de 40%, în principal datorită ţărilor în curs de dezvoltare unde abonamentele de acest tip s-au dublat în ultimii doi ani.
Raportul semnalează, de asemenea, că aproape jumătate din populaţia lumii are posibilitatea să se conecteze la internet mobil prin reţele 3G. Expansiunea internetului mobil merge mână în mână cu generalizarea dispozitivelor mobile în întreaga lume, astfel că, potrivit documentului, la sfârşitul acest an, vor exista 6,8 miliarde de abonamente la telefonia mobilă, adică aproape câte unul pentru fiecare persoană de pe planetă.
În total, circa 2,7 miliarde de persoane vor avea acces la internet în întreaga lume - prin internet mobil sau conexiune de bandă largă - respectiv 40% din populaţia planetei. 1,1 miliarde de locuinţe nu sunt încă conectate la Internet, respectiv 4,4 miliarde de persoane.
Raport stabileşte totodată un top cu cele 157 de ţări unde s-au înregistrat cele mai mari progrese în 2012 în domeniul IT şi comunicaţii (TIC), clasament întocmit pe baza baza 'indicelui dezvoltării' care compară o serie de variabile, precum accesul, folosirea internetului şi aptitudinile, între ţări, şi respectiv datele din anul precedent. Topul este condus, pentru al treilea an consecutiv, de Coreea de Sud, urmată la mică distanţă de ţările nordice, Suedia, Islanda, Danemarca, Finlanda şi Norvegia. Olanda, Marea Britanie, Luxemburg şi Hong Kong completează primele zece poziţii. În ce priveşte preţul, raportul precizează că, între 2008 şi 2012, preţul mediu al unei conexiuni fixe în bandă largă a scăzut cu 82%, o diminuare motivată pentru ţările în curs de dezvoltare, unde preţurile au scăzut cu 30% anual în intervalul 2008-2011. În 2012, preţul mediu pentru un MB era de 19,50 dolari (14,30 euro), a patra parte din cât costa acesta în 2008.

Doi americani şi un neamţ şi-au adjudecat Nobelul pentru medicină

Americanii James E. Rothman şi Randy W. Schekman şi germanul Thomas C. Südhof au fost recompensaţi ieri cu premiul Nobel pentru medicină pe 2013. Cei trei cercetători au primit premierul pentru descoperirea sistemului de transport din interiorul celulei, graţie căruia "moleculele sunt transportate în celulă în locul potrivit, la momentul potrivit", se afirmă în comunicatul Comitetului Nobel. Fiecare celulă este o "uzină" care produce şi exportă molecule. De exemplu, insulina este sintetizată şi eliberată în fluxul sangvin, iar o serie de semnale chimice, denumite neurotransmiţători, sunt transmise de la o celulă nervoasă la alta. Aceste molecule sunt transportate în celulă în mici "pachete", denumite "vezicule". Cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru medicină din 2013 au descoperit principiile moleculare care guvernează felul în care acest "cargo" este condus la locul potrivit şi la momentul potrivit, în celulă.
Randy Schekman a descoperit un set de gene care reglează traficul acelor vezicule. James E. Rothman a descoperit proteina care permite veziculelor să fuzioneze cu "ţintele" lor, pentru a se putea face transferul cargoului. Thomas Südhof a descoperit felul în care semnalele chimice instruiesc veziculele să "basculeze" încărcătura pe care o transportă cu mare precizie. Cei trei cercetători au dezvăluit în premieră extrem de precisul sistem de control care administrează transportul şi livrarea cargoului celular. Perturbaţiile din acest sistem au efecte grave şi pot duce la declanşarea unor boli severe, precum maladiile neurodegenerative, diabetul şi bolile imunitare.
Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 930.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Zeci de indieni, omoraţi in cer

Cel puţin 32 de persoane, dintre care nouă copii, au murit după ce au fost atinse de fulgere în ultimele zile, în mai multe regiuni ale Indiei, anunţă autorităţile regionale. "Cel puţin 24 de persoane, dintre care şapte copii, au fost ucise sâmbătă şi duminică, după ce au fost atinse de fulgere în statul indian Bihar", a anunţat ministrul pentru Gestionarea Catastrofelor Naturale, Renu Kumari Kushwaha. În statul vecin Jharkhand, au murit opt persoane, inclusiv doi copii, a declarat Puran Mahto, un oficial din districtul Dhanbad.
Ploile torenţiale însoţite de rafale puternice de vânt au doborât numeroşi arbori, avariind numeroase clădiri şi reţeaua de electricitate.

Rusia se răzbună pe Lituania

Autorităţile ruse au anunţat ieri interzicerea importurilor de produse lactate din Lituania, pe fondul tensiunilor în creştere între Moscova şi Vilnius privind o posibilă apropiere între Ucraina şi Uniunea Europeană. Agenţia rusă pentru protecţia consumatorului a indicat, într-un comunicat, că a constatat o serie de nereguli de reglementare ce "reflectă o diminuare a controalelor în Lituania şi necesitatea de a introduce restricţii la importurile de produse alimentare". În acest context, AFP scrie că autorităţile sanitare ruse sunt acuzate în mod regulat că iau decizii motivate politic.
Lituania, care asigură în prezent preşedinţia semestrială a UE, a denunţat recent o înăsprire a controalelor vamale la frontiera cu Rusia, cu care această fostă republică sovietică are importante legături economice. Vilniusul a afirmat că aceste măsuri "motivate politic" au provocat pierderi masive transportatorilor săi. Disputa între cele două ţări intervine în contextul în care Lituania militează pentru apropierea de UE a fostelor republici sovietice în cadrul Parteneriatului Estic, ceea ce suscită iritarea Moscovei, care vede în aceasta o ingerinţă în zona sa de influenţă.
Lituania, prima dintre republicile sovietice care şi-a proclamat independenţa după prăbuşirea blocului sovietic în 1990, doreşte încheierea acordurilor de asociere şi de liber-schimb între UE şi mai multe ţări din fostul blocul sovietic (Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia) în cadrul summitului Parteneriatului Estic, programat să se desfăşoare la sfârşitul lunii noiembrie la Vilnius.
Preşedintele lituanian, Dalia Grybauskaite, a denunţat în septembrie "presiunile" exercitate de Rusia împotriva Ucrainei pentru a o face să renunţe la apropierea de Uniunea Europeană. În luna august, Moscova a întărit temporar controalele la frontiera cu Ucraina, oficial din cauza obiecţiilor cu privire la calitatea produselor destinate Rusiei.
Dar un consilier al Kremlinului, Serghei Glaziev, a indicat că aceste măsuri au fost destinate să arate Kievului la ce ar putea să se aştepte în cazul apropierii "sinucigaşe" de Bruxelles.

Ruşii, pe picior de război cu americanii

Aproape jumătate dintre ruşi (46 la sută) nu exclud riscul apariţiei unui nou Război Rece între ţara lor şi Statele Unite, anunţă un sondaj efectuat în septembrie de institutul Vţiom. În urmă cu patru ani, doar 37% dintre ruşi evocau o astfel de posibilitate, anunţă studiul, adăugând că, în prezent, 45% dintre bloggerii ruşi consideră că cele două ţări sunt implicate, deja, într-un război rece. Majoritatea utilizatorilor de reţele de socializare (75%) îi consideră pe oamenii politici americani responsabili de deteriorarea relaţiilor între Moscova şi Washington, în timp ce doar 11% dintre ei acuză autorităţile ruse.
Invitaţi să identifice principalul obstacol în relaţiile ruso-americane, 9% dintre persoanele intervievate au evocat decizia de a acorda azil provizoriu fostului agent al CIA, Edward Snowden. În schimb, 6% dintre ruşi consideră că relaţiile bilaterale sunt afectate de lupte pentru influenţă. Tot 6% consideră că mărul discordiei îl reprezintă situaţia din Orientul Mijlociu. Denuclearizarea este citată doar de 3% dintre participanţii la sondaj, faţă de 9% în 2009. În opinia a 12% dintre ruşi, lupta împotriva terorismului internaţional este principala axă de cooperare între cele două state, în timp ce 10% evocă prevenirea conflictelor internaţionale. Parteneriatul în materie de reducere a arsenalelor nucleare a fost menţionat de 4% dintre respondenţi. Persoanele intervievate au citat totodată parteneriatul economic (5%), schimburile culturale şi ştiinţifice (4%) şi cooperarea spaţială (2%).

Turcia construieşte un zid la graniţa cu Siria

Turcia construieşte un zid înalt de doi metri de-a lungul unei părţi a graniţei sale cu Siria, în apropierea unei zone unde se desfăşoară frecvent confruntări, pentru a opri traficul şi imigranţii ilegali, au anunţat, ieri, oficiali turci. Excavatoarele au început să sape fundaţia zidului la Nusaybin, la 10 km nord de oraşul sirian Qamishli, unde s-au desfăşurat frecvent lupte între kurzi, unităţi rebele şi triburi arabe. "Nu am avut probleme cu securitatea la graniţă în Nusaybin până acum, însă în această regiune este extrem de uşor ca oamenii să treacă ilegal. Este aproape ca şi cum nu ar exista nicio graniţă", a afirmat un oficial guvernamental de la Ankara, rămas sub protecţia anonimatului. Zidul s-ar întinde pe doar o fracţiune din graniţa de 900 km dintre cele două ţări, însă construirea acestuia subliniază temerile în creştere ale Ankarei faţă de extinderea violenţelor dinspre nordul Siriei, un câmp de luptă pentru numeroase grupări armate.
Turcia, care adăposteşte circa un sfert din cei două milioane de refugiaţi sirieni fugiţi de conflictul din ţara lor, este unul din cei mai înverşunaţi critici ai preşedintelui Bashar al-Assad şi un susţinător fervent al rebelilor care luptă împotriva acestuia.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.