Veste bună pentru exploratorii planetei Marte
"Unul dintre rezultatele cele mai spectaculoase ale studiului realizat pe primul eşantion analizat de Curiosity se referă la procentajul ridicat de apă din solul marţian, care este de aproximativ 2%", a declarat Laurie Leshin, cercetătoare la Rensselaer Polytechnic Institute, din statul american New York, coautoare a acestui studiu publicat joi în revista americană Science.
Eşantionul - care a fost încălzit până la temperatura de 835 de grade Celsius - a degajat procente semnificative de dioxid de carbon (CO2), de oxigen şi de compuşi de sulf, însă apa a fost elementul gazos cel mai abundent, a subliniat cercetătoarea americană. Viitorii astronauţi ar putea extrage aproximativ un litru de apă dintr-o cantitate de 0,03 metri cubi din acel nisip marţian, iar "asta înseamnă destul de mult", spune Laurie Leshin. "Până acum, Marte era văzută - în afara regiunilor sale polare - ca un deşert şi, deşi este vorba de o proporţie de apă considerabil mai mică decât aceea descoperită într-un eşantion de sol terestru, este o cantitate substanţială şi reprezintă o resursă importantă" pentru viitorii exploratori ai "planetei roşii", a explicat ea. "Această apă se găseşte aproape peste tot pe planeta Marte în solul de suprafaţă, sub picioarele voastre, dacă aţi fi un astronaut. Este suficient să încălzeşti puţin solul pentru a obţine apă", a dezvăuit cercetătoarea americană.
Apa da, viaţa, ba
Apa există din abundenţă pe Marte sub formă de gheaţă în regiunile polare. În 2003, sonda europeană Mars Express, aflată pe orbita acestei planete, a confirmat prezenţa apei îngheţate în calota polară sudică. La puţin timp după aceea, aceeaşi sondă a descoperit prezenţa unui strat de permafrost în jurul polului nord, care se întinde pe o suprafaţă de câteva sute de kilometri pătraţi. Pe lângă analiza gazelor din solul marţian, alte patru analize efectuate cu alte instrumente de la bordul robotului Curiosity au fost publicate în revista Science. Aceste rezultate îi ajută pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine natura şi structura solului marţian, precum şi rolul apei.
Ajuns în craterul Gale din regiunea ecuatorială marţiană, pe 6 august 2012, Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a demonstrat deja faptul că "planeta roşie" a fost propice vieţii microbiene în trecutul ei îndepărtat, acesta fiind de altfel principalul obiectiv al misiunii sale.
Un studiu publicat săptămâna trecută a funcţionat însă ca un duş rece pentru speranţele oamenilor de ştiinţă de a găsi forme de viaţă actuale pe Marte, întrucât roverul Curiosity nu a depistat nicio urmă de metan în atmosfera marţiană.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Bilanţul militarilor ruşi în Ucraina a depăşit 50.000 de morţi, fără a lua în calcul decesele din Doneţk şi Luhansk
De același autor
