Internațional

Guvernarea "stanga-dreapta", o amintire plăcută pentru germani

Ziarul de Vrancea
20 sep 2013 203 vizualizări
"Marea coaliţie" între creştin-democraţi şi social-democraţi care pare că va rezulta în urma alegerilor legislative germane de duminică are două precedente, inclusiv Guvernul Merkel 1, o amintire plăcută pentru germani, dar o amintire foarte neplăcută pentru stânga, comentează AFP.

Cu două zile înainte de scrutin şi ţinând cont de sondajele de opinie, acest rezultat pare destul de probabil. Continuarea unei alianţe între conservatorii (CDU-CSU) lui Angela Merkel şi liberali (FDP) pare compromisă în urma prăbuşirii acestora din urmă, în timp ce o alianţă între Partidul Social-Democrat (SPD) şi Verzi nu pare nici ea să mai fie posibilă.
Rămâne opţiunea unei alianţe între dreapta şi stânga, de negândit în multe ţări. Însă nu ar fi o premieră în Germania. La nivel federal, ea a funcţionat deja în perioada 1966-1969 şi apoi în perioada 2005-2009, atunci când Merkel a devenit cancelar. La nivel regional este o banalitate, având în vedere faptul că cele 16 landuri (state regionale) sunt conduse de către un guvern "roşu şi negru", cum este numit acest "mariaj forţat", după culorile partidelor implicate. La sfârşitul lui august, 26% dintre germani se pronunţau în favoarea acestei opţiuni, care obţinea cel mai bun scor.
În anii ultimei "mari coaliţii" au avut loc o serie de reforme, dintre care multe au marcat în mod profund viaţa germanilor, ca de exemplu introducerea unui salariu parental, în 2007. Guvernul de atunci a introdus totodată o importantă reformă a federalismului şi, în pofida voinţei SPD, a crescut la 67 de ani vârsta de pensionare. Per ansamblu, acest Guvern "s-a bucurat de succes într-un anumit număr de puncte", apreciază Reimut Zohlnhöfer, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Heidelberg (sud).

"Cultul consensului"

O "relativ bună gestionare a crizei" economice din 2009 a fost, de asemenea, în favoarea sa. Susţinerea masivă a economiei şi ajutoarele de şomaj sunt două probleme în care Merkel şi ministrul ei de Finanţe de atunci, Peer Steinbrück, primul pe lista SPD acum, au mers mână în mână, permiţând economiei germane să iasă rapid din cea mai gravă recesiune care a afectat-o din 1945 încoace. "În perioadă de criză, germanilor le place să vadă că marile partide lucrează împreună", afirmă Zohlnhöfer, referindu-se la "cultul consensului" al compatrioţilor săi. Iar din punct de vedere personal, cancelarul a părut întotdeauna să se înţeleagă mai bine cu Steinbrück şi cu vicecancelarul de atunci, Frank-Walter Steinmeier, decât cu actualii săi aliaţi liberali, deşi a repetat până la saturaţie că sunt partenerii săi preferaţi.

Însă, pentru SPD experienţa a fost dureroasă. Campania electorală din 2009 a fost un exerciţiu de echilibru pentru partid, nevoit să promoveze schimbarea fără să poată să atace bilanţul unui Guvern din care a făcut parte. Consecinţa a fost că SPD a obţinut în 2009 cel mai slab scor din istoria sa, lăsându-şi susţinătorii plini de resentimente faţă de cancelar, care a tras turta celor patru ani pe spuza sa.
Steinbrück a subliniat în toată campania sa că nu vrea o nouă mare coaliţie şi că, în orice caz, nu va intra înt-o asemenea construcţie. El a anunţat, însă, la începutul săptămânii, că este pregătit să conducă negocierile în vederea formării unei coaliţii, în numele partidului. Însă situaţia s-a schimbat, în prezent, pentru SPD, sunt de părere unii experţi. Camera inferioară a Parlamentului, Bundesrat, este dominată acum de stânga, iar "cu acest mijloc de presiune, SPD va avea fără îndoială o marjă mai mare de manevră în vederea impunerii unor proiecte la care ţine, ca salariul minim", afirmă Frank Decker, un cercetător la Universitatea Bonn. "De această dată SPD va profita mai mult de o mare coaliţie decât data trecută", crede şi Henning Meyer, profesor la London School of Economics. Asta pentru că, în opinia sa, foarte iubita şi aparent de neurnita Merkel nu va mai candida în 2017.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.