MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Urmează cea mai rece iarnă din ultimul secol?
Potrivit prognozei, bazată pe calculul indicilor climatici, va exista un proces de transfer al maselor de aer arctic în Europa, rezultând geruri anormale. În plus, în timpul acestei perioade se va produce o scădere a activităţii solare. Un alt semn care arată că vom avea o iarnă rece este aşa-numita oscilaţie nord-atlantică, adică variabilitatea climei în Atlanticul de Nord, care se manifestă prin schimbarea temperaturii de la suprafaţa mării. Rusia nu va fi însă afectată de temperaturile anormal de scăzute, susţin meteorologii ruşi. În cele mai multe regiuni ale ţării, după cum menţionează serviciul Gismeteo, iarna viitoare, cu o probabilitate de 70%, se va încadra în temperaturile obişnuite. Excepţie ar putea face Orientul Extrem, unde temperaturile pot scădea sub valorile climatice. Din prognozele meteorologilor ruşi rezultă că cele mai afectate vor fi, ca şi anul trecut, ţările europene.
Bani şi bunuri de zece milioane de euro, găsite pe epava Costa Concordia
Bani şi bijuterii în valoare de peste 10 milioane de euro au fost descoperite în banca şi buticurile de pe pachebotul eşuat Costa Concordia, care a fost repus pe linia de plutire marţi. Banii şi obiectele de valoare urmează să fie returnate proprietarilor, după ce va fi posibilă vizitarea navei care se află în faţa insulei italiene Giglio. În confuzia şi învălmăşeala generală din momentul eşuării vasului, proprietarii au fost mai degrabă preocupaţi să-şi salveze viaţa decât bijuteriile.
Se preconizează ca, după ce va fi deschis accesul pe pachebot, care va rămâne în faţa insulei Giglio până în primăvara anului viitor, toate cele 1.500 de seifuri de pe navă să fie deschise şi verificate, în prezenţa avocaţilor, pentru ca apoi banii şi obiectele de valoare găsite să fie returnate proprietarilor de drept.
Potrivit companiei deţinătoare a navei, la bordul navei de croazieră de lux, care are 15 punţi, se află sculpturi valoroase şi picturi ale unor artişti celebri ca Arnaldo Pomodoro, Emilio Tadini, precum şi a unor artişti japonezi la modă.
Nava de croazieră Costa Concordia, cu 4.200 de persoane la bord, a eşuat la 13 ianuarie 2012 după ce s-a lovit de o stâncă în apropiere de insula Giglio, într-un naufragiu soldat cu 32 de victime.
Cel puţin 80 de morţi în intemperiile din Mexic
Furtuna tropicală Manuel, care face ravagii în estul Pacificului, s-a transformat în uragan şi ameninţă Mexicul, deja pradă unor furtuni puternice care au provocat moartea a cel puţin 80 de persoane începând de sâmbăta trecută.
Centrul naţional american pentru uragane (NHC) a anunţat într-un buletin emis ieri că partea de nord a uraganului Manuel se află în apropiere de coastele mexicane. Potrivit experţilor americani, uraganul se situează la circa 30 km sud-vest de Altata şi la 165 km sud-est de Los Mochis, două oraşe din Mexic. Uraganul se deplasează însoţit de vânt puternic cu viteze de până la 115 km/oră şi se îndreaptă spre nord cu o viteză de 7 km/oră în medie. Potrivit NHC, "este posibil să survină o uşoară întărire înainte ca uraganul să atingă uscatul". În timp ce autorităţile naţionale şi locale încearcă să degajeze şoselele blocate şi să ajute populaţia, previziunile indicau miercuri formarea unui nou ciclon pe coasta de est, iar uraganul Manuel căpăta intensitate în largul statului mexican Baja California, pe litoralul Pacificului.
Circa 40.000 de turişti mexicani şi străini sunt blocaţi la Acapulco de Manuel. Circa 5.000 dintre ei au reuşit să părăsească oraşul graţie unui pod aerian, comercial şi militar, organizat marţi de către autorităţi. Avioanele sosesc încărcate cu alimente şi pleacă pline cu pasageri.
Viaţa pe Pământ va exista încă aproximativ 1,75 miliarde de ani
Sfârşitul lumii se apropie, dar nu în viitorul apropiat. Ultimele urme de viaţă pe Terra, conform unui nou studiu, ar putea să dispară aproximativ peste 1,75 miliarde de ani în urma evaporării complete a apei lichide de pe suprafaţa sa, ceea ce impune limite stricte de timp cu privire la posibilitatea apariţiei vieţii inteligente pe alte planete. Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea de Ştiinţe ale Mediului din East Anglia, care a analizat alte planete din afara galaxiei noastre, în încercarea de a calcula în cât timp planeta noastră ar putea deveni de nelocuit. Studiul, apărut în revista Astrobiology, a examinat şapte planete, inclusiv Pământul, pentru a determina cum se vor schimba "zonele de locuit" pe măsura schimbării luminozităţii Soarelui şi a altor stele. "Astfel de studii ne permit să evaluăm şansele de dezvoltare a vieţii pe alte planete. Desigur, evoluţia este dependentă în mare măsură de întâmplare, dar ştim că pentru apariţia omului s-a consumat 75% din timpul de când există viaţă pe Pământ. Este destul de probabil ca totul să se deruleze în acelaşi mod şi pe alte exoplanete", consideră Andrew Rushby, cercetător la Universitatea din East Anglia (Norwich).
Rushby şi colegii săi au calculat timpul de dispariţie a vieţii pe Pământ şi au evaluat şansele apariţiei ei pe alte şapte exoplanete cunoscute în "zona de viaţă", construind un model al sistemului planetar pe calculator. Ei au luat în considerare modul în care se produce modificarea luminozităţii pe măsura îmbătrânirii Soarelui şi a fost evaluată probabilitatea existenţei vieţii pe alte planete în momente diferite. Simularea a arătat că viaţa pe Pământ va exista încă aproximativ 1,75 miliarde de ani, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din timpul total al existenţei sale pe planeta noastră. Aproximativ în această perioadă de timp, Soarele va încălzi într-atât de mult pe Terra încât apa se va evapora din mări şi oceane. După cum subliniază cercetătorii britanici, oamenii şi alte organisme multicelulare vor dispărea mult mai devreme şi către limita respectivă de timp pe Pământ se vor întâlni doar microorganismele cele mai rezistente.
