Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Bunătatea ar putea fi o boală

Ziarul de Vrancea
10 sep 2013 280 vizualizări
Cazul unui om de afaceri care după ce a suferit un accident cerebral a devenit neobişnuit de darnic suscită un interes deosebit din partea neurologilor

Patronul unei mari corporaţii din Rio de Janeiro nu a mai putut să se întoarcă la locul de muncă după ce a suferit un accident vascular cerebral. Din cauza schimbărilor survenite în creier ca urmare a acestui accident, omul a dezvoltat o patologie neobişnuită: nu se mai poate opri în a-i ajuta pe alţii, dezvoltând o "generozitate excesivă şi persistentă", după cum a relatat The Daily Mail şi Huffington Post. Cu ceva timp în urmă, brazilianul de 49 de ani a suferit un accident vascular cerebral, iar medicii au reuşit să-i salveze viaţa. După o perioadă de terapie intensivă, acesta a fost externat. Curând, însă, soţia sa a început să observe că se întâmplă lucruri ciudate cu soţul ei: a început să împartă bani, alimente şi băuturi trecătorilor. Femeia a încercat să-şi convingă bărbatul să înceteze cu opera de caritate şi să se întoarcă la vechiul loc de muncă. Acesta i-a răspuns însă că este imposibil. Alarmată, ea a solicitat ajutorul medicilor, iar în urma unor noi examene s-a dovedit că el îi spusese adevărul - nu mai este stăpân pe acţiunile sale.

Generozitate patologică

Experţii în neurochirurgie de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro au explicat că hemoragia a dus la modificări patologice în cortexul prefrontal şi în structurile subcorticale asociate, care sunt responsabile de luarea deciziilor şi de controlul impulsurilor. Din această cauză, potrivit experţilor, pacientul a dezvoltat o generozitate patologică. Întrebat dacă îşi doreşte să revină la vechiul loc de muncă, brazilianul a declarat că a lucrat destul şi acum a venit momentul să se bucure de viaţă. "Am văzut moartea de la distanţă mică, dar am reuşit să supravieţuiesc, aşa ca de acum înainte voi fi într-o stare de spirit bună", a mai adăugat el.
Istoria pacientului din Brazilia, care a devenit darnic în urma accidentului vascular, a suscitat interesul expertului neurolog Larry Goldstein, directorul centrului Stroke de la Duke University: "Accidentul vascular cerebral poate provoca o varietate de modificări neuropsihice şi comportamentale, deoarece leziuni ale creierului cauzate de livrarea scăzută de oxigen pot duce la schimbări emoţionale dintre care depresia este cea mai comună". El a recunoscut că în anii de practică a văzut diverse consecinţe, dar cazul pacientului brazilian l-a surprins, întrucât este neobişnuit.

Un bărbat din zece din anumite zone ale Asiei a violat o femeie

Aproximativ un bărbat din zece, în anumite părţi ale Asiei, a recunoscut că a violat o femeie care nu era partenera sa, relevă un amplu studiu consacrat violurilor şi violenţelor sexuale, preluat ieri de Associated Press. Potrivit sondajului de opinie, proporţia a fost de aproximativ un sfert dintre bărbaţi dacă au fost incluse şi soţia sau prietena. Experţii internaţionali implicaţi în studiu au apreciat că descoperirile lor ar trebui să schimbe percepţiile asupra a cât de comună este violenţa împotriva femeilor şi să declanşeze campanii publice majore împotriva acesteia. Cu toate acestea, rezultatele sunt bazate pe un sondaj efectuat în doar şase ţări asiatice, iar autorii au recunoscut că nu pot estima ratele din alte ţări din regiune şi dincolo de aceasta. Ei au explicat că la acest fenomen contribuie vechi atitudini sexiste, dar şi alţi factori precum sărăcia sau faptul că au fost abuzaţi fizic sau emoţional în copilărie contribuie la dezvoltarea unui comportament violent la bărbaţi. Un raport anterior efectuat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii a relevat că o treime dintre femeile din întreaga lume au spus că au fost victime ale unor violenţe domestice sau sexuale. "Este clar că violenţa împotriva femeilor este mult mai răspândită în rândul populaţiei generală decât am crezut noi", a precizat Rachel Jewkes din cadrul South Africa's Medical Research Council, care a condus cele două studii. Cercetarea a fost finanţată de mai multe agenţii specializate ale Naţiunilor Unite şi Australia, Marea Britanie, Norvegia şi Suedia. Documentele au fost publicate online ieri în jurnalul Lancet Global Health.

"Îndreptăţirea sexuală"

În noua cercetare, anchetatori de sex masculin au chestionat peste 10.000 de bărbaţi în Bangladesh, China, Cambodgia, Indonezia, Sri Lanka şi Papua Noua Guinee. Cuvântul "viol" nu a fost folosit în conţinutul întrebărilor, dar bărbaţii au fost întrebaţi dacă au forţat vreodată o femeie să facă sex când aceasta nu dorea sau dacă au făcut sex forţat cu o persoană care era prea beată sau drogată pentru a-şi da consimţământul. În majoritatea locurilor, cercetătorii au concluzionat că între 6% şi 8% dintre bărbaţi au violat o femeie care nu era partenera lor. Când au inclus aici şi soţiile şi prietenele, cifrele au fost de regulă între 30% şi 57%. Cele mai scăzute procentaje au fost înregistrate în Bangladesh şi Indonezia şi cele mai ridicate în Papua Noua Guinee. Studii similare anterioare au fost efectuate în Africa de Sud, unde aproape 40% dintre bărbaţi se crede că au violat o femeie. Dintre cei care au recunoscut că au forţat o femeie să întreţină relaţii sexuale, peste 70% dintre bărbaţi au explicat că aceasta s-a întâmplat datorită "îndreptăţirii sexuale". Aproape 60% că erau plictisiţi şi că au vrut să se distreze, în timp ce 40% au afirmat că a fost din cauză că erau mânioşi şi voiau să pedepsească femeia respectivă. Numai jumătate dintre bărbaţi au declarat că au unele remuşcări, iar 23% au fost încarceraţi pentru viol.

Neutralizarea arsenalului chimic sirian, un "cal troian" al Moscovei?

experţii în dezarmare nu cred că propunerea Rusiei ar putea fi pusă în practică, nici măcar pe timp de pace

Propunerea rusă de a plasa armele chimice siriene sub control internaţional, pentru a le neutraliza, presupune deplina cooperare a regimului care menţine secretul asupra arsenalului său, pentru a desfăşura o operaţiune dificil de realizat în plin război civil, relatează AFP. Proiectul, dacă va fi pus în aplicare, ar implica o schimbare radicală a poziţiei oficiale a Damascului, care s-a ferit mereu să adere la Organizaţia convenţiei privind interzicerea armelor chimice (OIAC), pentru a nu fi nevoit să dea socoteală pentru un arsenal a cărui existenţă a fost negată până recent.
Acest arsenal este considerat "unul dintre cele mai importante din lume" şi este estimat la "peste 1.000 de tone" de serviciile de informaţii franceze.
"Prima etapă ar fi ca Siria să semneze imediat convenţia de interzicere a armelor chimice", intrată în vigoare în 1997 şi care regrupează aproape toate statele lumii, explică pentru AFP Daryl Kimball, directorul general al Arms Control Association, o organizaţie neguvernamentală dedicată dezarmării. Alăturându-se OIAC, Damascul ar trebui să realizeze inventarul stocurilor sale şi să accepte sosirea inspectorilor pe teritoriul său pentru a verifica declaraţiile sale.

Americanii au cheltuit 35 de miliarde de dolari şi nu au terminat

Misiunea de verificare ar putea, de asemenea, să fie încredinţată unei echipe de inspectori ai ONU, ca cea care a mers în Siria la sfârşitul lui august sau cea care a lucrat în Irak după războiul din Golf din 1991, potrivit lui Daryl Kimball. "Problema pentru a pune aşa ceva în aplicare din punct de vedere practic ar fi să se garanteze siguranţa inspectorilor şi cea pe termen lung a stocurilor" în timpul operaţiunilor de dezarmare, adaugă el.
Experţii nu îşi ascund scepticismul: "cu greu îţi poţi imagina distrugerea stocurilor de arme chimice siriene în mijlocul unui război civil". "Nu este ceva ce aţi vrea să faceţi sub ameninţarea unei ploi de obuze în zonă", rezumă el. În opinia lui David Kay, fost şef al inspectorilor ONU în Irak, "chiar în cele mai bune condiţii, aceasta necesită efective foarte numeroase", pur şi simplu pentru a asigura o supraveghere de 24 de ore din 24 la fiecare instalaţie şi a împiedica orice intruziune. Zonele de producţie şi stocare a VX, gaz sarin sau iperită, sunt numeroase şi occidentalii se tem că Bashar al-Assad ar putea pierde controlul şi armele chimice ar putea să cadă în mâinile rebelilor extremişti. Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, a cerut luni, în urma propunerii ruse, crearea unei zone de supraveghere de către Naţiunile Unite în Siria, unde armele chimice ale ţării ar putea fi "depuse în siguranţă şi distruse". Şi în acest caz, procesul ar dura mai mulţi ani şi ar costa miliarde: Statele Unite au cheltuit aproape 35 de miliarde de dolari în două decenii pentru a se debarasa în proporţie de 90 la sută de stocurile lor şi nu vor termina înainte de 2021. "Fabricarea armelor chimice este un lucru. Când este vorba despre distrugere, aceasta este bineînţeles costisitoare şi mai delicată în plan tehnic şi juridic", potrivit lui Michael Luhan. Operaţiunile de neutralizare diferă dacă agentul este sau nu încărcat într-o rachetă - cazul Statelor Unite - sau dacă est pur şi simplu stocat în vrac şi asamblat chiar înaintea folosirii - cazul Rusiei. În primul caz, metoda este incinerarea în uzine corespunzătoare; în al doilea caz, neutralizarea se face prin injectarea unui compus chimic pentru a face produsul inert.
Programul chimic sirian a început în anii '70, cu ajutorul Egiptului, iar ulterior al fostei Uniuni Sovietice. De asemenea, Rusia, în anii '90, şi apoi Iranul, începând din 2005, i-au furnizat o susţinere, afirmă Nuclear Threat Initiative, o organizaţie independentă care recenzează date din surse "deschise" despre arme de distrugere în masă. Potrivit unei experte de la Institutul de Studii Strategice, este vorba despre "cel mai mare program de înarmare chimică din Orientul Mijlociu, creat cu scopul de a contrabalansa programul nuclear al Israelului".

Lavrov: Rusia lucrează împreună cu Siria la un "plan concret"

Rusia lucrează împreună cu regimul de la Damasc la elaborarea unui "plan concret" vizând plasarea arsenalului chimic al Siriei sub control internaţional, a declarat ieri şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov. "Intenţionăm să propunem acest plan cât mai curând posibil şi suntem pregătiţi să lucrăm la el împreună cu secretarul general al ONU, membrii Consiliului de Securitate al ONU, Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice", a adăugat Lavrov.

Dreapta câştigă alegerile parlamentare din Norvegia

Dreapta a câştigat alegerile legislative de luni din Norvegia, deschizând calea unui nou Guvern dominat de conservatori, secundaţi, pentru prima dată în istoria acestei bogate naţiuni scandinave, de un partid populist antiimigraţie. Viitor premier, preşedinta partidului conservator, Erna Solberg, a revendicat "o victorie electorală istorică" pentru dreapta şi a promis să "ofere un nou Guvern ţării". Liderul coaliţiei de stânga în exerciţiu, laburistul Jens Stoltenberg, şi-a recunoscut înfrângerea. "Voi prezenta demisia Guvernului după prezentarea bugetului la 14 octombrie, când va fi clar că există o bază parlamentară pentru un nou Guvern", a declarat el.
Cele patru formaţiuni de dreapta şi de centru dispun de o majoritate confortabilă de 96 de locuri din 169 ale Parlamentului, potrivit proiecţiilor realizate după numărarea a trei sferturi din voturi. Aflată la putere din 2005, coaliţia lui Stoltenberg nu ar obţine decât 72 de mandate, potrivit aceloraşi proiecţii, un rezultat care marchează alternanţa într-o ţară cu prosperitate economică, o excepţie în Europa. Ultimul mandat i-ar reveni unui partid ecologist independent.
Câştigătoare la urne, cele patru formaţiuni de dreapta ar urma să se înţeleagă în privinţa unei platforme de guvernare în săptămânile care vor urma. "Blocul burghez" este foarte eteroclit, regrupând conservatori, dreapta populistă (Partidul Progresului, FrP) şi două partide de centru, democrat-creştinii şi liberalii, în dezacord în privinţa a numeroase probleme precum imigraţia sau climatul. Pe hârtie, totul pare să pledeze pentru un status quo politic: după ce a traversat criza fără probleme, Norvegia, bogată în petrol, afişează o sănătate economică remarcabilă, cu un şomaj neglijabil şi un nivel de trai foarte ridicat. Hotărâtă să rămână în afara Uniunii Europene, ea deţine cel mai mare fond suveran din lume, de circa 750 de miliarde de dolari.

Peste 200.000 de oameni vor să se mute definitiv pe Marte

Peste 200.000 de persoane din 140 de ţări au cerut să facă parte dintr-un eventual grup de primi colonişti pe planeta Marte, pentru o călătorie fără întoarcere, a anunţat compania Mars-One, aflată la originea acestui proiect. În total, 202.586 de persoane s-au înscris pentru a face parte din acest eventual prim val de colonişti, indică un comunicat al societăţii olandeze, care a lansat în aprilie 2013 un apel la candidaturi pentru o călătorie de şapte luni, doar dus, către Marte, ce ar urma să fie organizată în 2023. Cei mai numeroşi candidaţi provin din SUA (24%), India (10%), China (6%) şi Brazilia (5%), însă şi din Marea Britanie, Canada, Rusia, Mexic, Filipine, Spania, Columbia, Argentina, Australia, Franţa, Turcia, Chile, Ucraina, Peru, Germania, Italia şi Polonia. Selecţia candidaţilor va fi organizată în trei etape, în următorii doi ani, precizează Mars-One. "Până în 2015, între şase şi zece echipe de câte patru persoane vor fi supuse unui antrenament complet" înainte ca "una din aceste echipe să devină, în 2023, cea a primilor oameni care vor ateriza pe Marte şi vor locui acolo pentru tot restul vieţii", explică această companie.
Proiectul, care costă şase miliarde de dolari, potrivit Mars-One, este privit cu scepticism, însă a primit, cu toate acestea, sprijinul laureatului olandez la Premiul Nobel pentru fizică din 1999, Gerard 't Hooft. Până acum, spre Marte au fost lansate doar misiuni robotice, toate organizate cu succes de NASA, dar SUA sunt determinate să trimită astronauţi pe Planeta Roşie în următorii 20 de ani, a indicat agenţia americană în mai.
Proiectul Mars-One este supus multor obstacole. În afară de incapacitatea de a reveni pe Terra, astronauţii vor trebui să trăiască în mici habitate, să găsească apă, să-şi producă propriul oxigen şi să-şi cultive hrana, în condiţiile în care Marte este un vast deşert, unde atmosfera este constituită în principal din dioxid de carbon, iar temperatura medie este de -63 de grade Celsius. De asemenea, astronauţii vor trebui să suporte radiaţii cosmice periculoase în timpul călătoriei. În plus, nu există încă o navă care să poată transporta voluntarii, recunoaşte Mars-One.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.