MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Bărbaţii europeni au crescut 11 centimetri într-un secol
Înălţimea medie a bărbaţilor europeni a crescut cu 11 centimetri de la începutul anilor 1870 pană în 1980, reflectand ameliorările semnificative înregistrate de starea de sănătate a populaţiei de pe acest continent, potrivit unui studiu publicat luni, informează Reuters. Contrar aşteptărilor, studiul a descoperit faptul că înălţimea medie a cunoscut o creştere accelerată în perioada care a inclus cele două războaie mondiale şi Marea criză economică, atunci cand sărăcia, raţionalizarea alimentelor şi asprimile războiului ar fi trebuit, potrivit experţilor, să limiteze creşterea în înălţime a oamenilor. Această creştere s-ar putea datora faptului că oamenii hotărau să aibă mai puţini copii în acea perioadă, spun oamenii de ştiinţă, în condiţiile în care familiile mai mici au fost asociate deja în studii anterioare cu creşterea înălţimii medii a populaţiei. "Creşterea staturii umane reprezintă un indicator-cheie pentru ceea ce priveşte ameliorările înregistrate în sănătatea medie a populaţiei", a spus Timothy Hatton, profesor de economie la Universitatea Essex din Marea Britanie, coordonatorul acestui studiu. Potrivit acestui studiu, bărbaţii europeni au crescut de la 167 de centimetri la 178 de centimetri în puţin peste 100 de ani. Studiul, publicat pe site-ul revistei Oxford Economic Papers, a analizat datele referitoare la înălţimea medie a bărbaţilor în varstă de 21 de ani începand din anii 1870 şi pană în 1980 în 15 ţări europene. Studiul s-a concentrat asupra bărbaţilor, spun autorii săi, întrucat nu există date istorice exhaustive despre înălţimea femeilor. Datele recente au fost preluate din sondaje de opinie, iar datele mai vechi au fost preluate din înregistrările militare ale recruţilor. În medie, înălţimea bărbaţilor europeni a crescut cu 11 centimetri într-un secol, însă există diferenţe de la o ţară la alta. În Spania, de exemplu, înălţimea bărbaţilor a crescut cu 12 centimetri - de la 163 centimetri din perioada 1871-1875 la 175 centimetri în 1971-1975 -, iar în Suedia înălţimea medie a crescut cu 10 centimetri, de la 170 centimetri la 180 centimetri în aceeaşi perioadă. Cercetătorii au descoperit că în multe ţări europene - inclusiv în Marea Britanie, Irlanda, ţările scandinave, Olanda, Austria, Belgia şi Germania - a existat "o accelerare distinctă" în ritmul de creştere a înălţimii, în perioada care a cuprins cele două războaie mondiale şi Marea criză economică. "Este o descoperire şocantă, întrucat acea perioadă precede implementarea vastă a descoperirilor majore din medicina modernă şi a serviciilor naţionale de sănătate", afirmă autorii studiului. Una dintre posibilele explicaţii, pe langă scăderea mortalităţii infantile, ar putea fi o scădere accentuată a ratei natalităţii în perioada menţionată - familii mai mici au fost asociate în studii precedente cu creşterea înălţimii.
Vicepremierul Rusiei ridică vocea împotriva Republicii Moldova
Rogozin ameninţă cu o revizuire a relaţiilor cu Basarabia în cazul asocierii acesteia la UE
O decizie a Republicii Moldova de a deveni membru asociat al Uniunii Europene (UE) va conduce la revizuirea acordurilor cu Rusia şi va complica soluţionarea conflictului din Transnistria, a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin pentru postul Rosia-24, relatează Itar-Tass în pagina electronică. Chişinăul se pregăteşte pentru Summitul de la Vilnius, unde este aşteptată adoptarea deciziei de asociere a Republici Moldova şi Ucrainei la UE. "Dacă adoptă această cale, este necesar să ia în considerare că acest lucru nu înseamnă că aderă la UE", a subliniat Rogozin. "Este vorba despre o antecameră unde pot fi ţinuţi destul de mult timp, iar în acelaşi timp (...) îşi întrerup mai întai relaţiile cu Fedraţie Rusă", a continuat Rogozin. Multe dintre relaţiile existente în prezent vor fi revizuite, în mod "inevitabil", a avertizat vicepremierul rus. În cazul Republicii Moldova, acest lucru va avea "consecinţe importante" în soluţionarea conflictului transnistrean, a continuat Rogozin, potrivit agenţiei. Moldovenii se înşală "grav" în cazul în care un nou Guvern proeuropean crede că poate lua o decizie fără să se uite înapoi, fără să consulte oamenii, în special pe cei din Transnistria, iar întreruperea unor relaţii istorice cu vecinul de la est va afecta întreaga piaţă a produselor şi forţei de muncă moldovene, potrivit aceleiaşi surse. Această problemă urmează să fie abordată luni, în cadrul vizitei lui Rogozin la Chişinău, precizează Itar-Tass.
Obama merge în Rusia la G20, dar nu se întalneşte în particular cu Putin
Barack Obama va sosi joi în Rusia, unde va participa la summitul G20, însă nu intenţionează să se întalnească în particular cu Vladimir Putin, relaţiile dintre cei doi şefi de stat fiind la cel mai scăzut nivel, relatează AFP. Situaţia din Siria, unde preşedintele american vrea o intervenţie militară şi a cerut în acest sens acordul Congresului, figurează în fruntea divergenţelor ruso-americane, însă reprezintă doar un ultim subiect dintr-un trecut extrem de dificil pe marginea căruia cei doi inamici ai Războiului Rece au adoptat poziţii diferite. Pe 9 august, la puţin timp după anularea unui summit ruso-american, la Moscova, prevăzut înainte de desfăşurarea G20, la Sankt Petersburg, Obama a atribuit preşedintelui rus responsabilitatea deteriorării relaţiilor dintre cele două puteri, notand renaşterea "retorici antiamericane" în Rusia, odată cu revenirea lui Putin la putere, în mai 2012. Obama a vorbit despre reminiscenţa unor "vechi stereotipuri din confruntarea Războiului Rece între Statele Unite şi Rusia" şi, deşi a oferit asigurări că nu întreţine "relaţii proaste" cu Putin, a ironizat atitudinea liderului rus de la întalnirile lor bilaterale, în timpul cărora, în opinia sa, "pare ca un elev care se plictiseşte în fundul clasei". "Vestea bună este că nu vorbim despre criza rachetelor din Cuba", momentul culminant al Războiului Rece în 1961, afirmă Andrew Kuchins, specialist în Rusia la grupul de reflecţie CSIS din Washington. "Dar, în opinia mea, este cea mai proastă relaţie personală din istorie între (liderii) americani şi ruşi, inclusiv americani şi sovietici", adaugă el. Casa Albă, după anularea reuniunii de la Moscova, a exclus orice întalnire oficială între cei doi lideri în marja G20, la Sankt Petersburg, oraşul natal al liderului rus.
"Nicio încredere"
Summitul G20 se va desfăşura joi şi vineri, la Sankt Petersburg, unde Barack Obama va ajunge după o escală în Suedia, însă, "pentru moment, nu este prevăzută vreo întalnire bilaterală sau separată între cei doi preşedinţi", chiar dacă Obama şi Putin "vor avea numeroase ocazii de a comunica în timpul şedinţelor de muncă de la G20", potrivit unui oficial american.
Şeful NATO e "convins personal" că regimul sirian a folosit arme chimce
Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a declarat ieri că este "convins personal" că regimul sirian este responsabil de atacurile chimice care s-au soldat cu sute de morţi pe 21 august, relatează AFP. "Personal, sunt convins nu doar că a avut loc un atac chimic (...), ci şi că regimul sirian este responsabil", a declarat Rasmussen pentru presă, precizand că a avut acces la informaţii clasificate "concrete" furnizate de state membre NATO. Într-o conferinţă de presă, el a repetat că nu va face niciodată vreun comentariu public despre asemenea informaţii furnizate NATO de către serviciile de informaţii ale celor 28 de ţări membre, inclusiv Statele Unite. "Nu există nicio îndoială că este necesar ca membrii comunităţii internaţionale să reacţioneze cu putere, cu scopul de a evita atacuri chimice pe viitor", a comentat Rasmussen. "Dacă nu reacţionăm, acest lucru va transmite un mesaj foarte periculos tuturor dictatorilor din lume", a subliniat el. Însă, a adăugat secretarul general, "nu iau în calcul ca NATO să joace un rol în criză. În acest stadiu, aliaţii se consultă, iar fiecare stat va decide modul de a reacţiona" faţă de atac. În plus, în cazul în care va avea loc o acţiune militară, aşa cum se preconizează, "scurtă, cu obiective ţintite", "nu este necesar" să se recurgă la structurile militare NATO, rolul organizaţiei fiind să supervizeze operaţiuni complexe de lungă durată. În opinia sa, NATO "îşi joacă deja rolul", servind drept "forum pentru consultări între aliaţi", dar şi prin decizia de a mobiliza rachete de tip Patriot în sudul Turciei, menite să protejeze această ţară, membră a organizaţiei, de un eventual atac din partea Siriei.
Olandezii se opun deschiderii pieţei muncii pentru romani
Aproximativ 81% dintre olandezi se opun deschiderii frontierelor pentru romani şi bulgari anul viitor, potrivit unui sondaj efectuat de Maurice de Hond pentru PVV, un partid olandez antiimigraţie, relatează luni site-ul DutchNews.nl. Potrivit site-ului, ancheta, efectuată asupra unui număr de 1.300 de persoane, arată că 73% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la o creştere a nivelului infracţionalităţii, iar 74% cred că străinii le vor lua olandezilor locurile de muncă. "Este foarte clar ceea ce doresc olandezii", a declarat liderul PVV Geert Wilder, citat într-un comunicat. "Frontierele trebuie să rămană închise muncitorilor din Romania şi Bulgaria", a subliniat el. În prezent, romanii şi bulgarii pot munci în Olanda în baza unui permis special, însă de la 1 ianuarie 2014 restricţiile care îi vizează pe piaţa muncii olandeze vor fi anulate.
Merkel a ieşit la egalitate cu contracandidatul său
Cancelarul Angela Merkel s-a arătat "suverană", în timp ce rivalul său, Peer Steinbrück, nu a mai derapat în cadrul singurei dezbateri televizate, terminată la egalitate, cu trei săptămani înainte de alegerile legislative germane, potrivit sondajelor şi comentatorilor, relatează AFP. "A fost un meci nul", a apreciat săptămanalul german Der Spiegel, în ediţia electronică. Iar, potrivit institutului de sondaje Forsa, 44% dintre germani au apreciat că Merkel a caştigat duelul, în timp ce 43% dintre ei l-au considerat învingător pe social-democratul Peer Steinbrück. Conform unui alt sondaj, efectuat de Intrafest Dimap pentru postul de televiziune ARD, 49% dintre germani îi atribuie victoria lui Steinbrück, faţă de 44% lui Merkel. "Cancelarul şi rivalul său au supravieţuit duelului şi nimeni nu s-a acoperit de ridicol", a remarcat pe Internet cotidianul de centru-stanga Süddeutsche Zeitung. Însă "victoria şi înfrangerea sunt adesea o chestiune de interpretare", a mai notat publicaţia germană. "Cancelarul şi candidatul - un duel între oameni egali (...) Steinbrück a luptat, Merkel a rămas prudentă", a scris cotidianul conservator Die Welt.
Canicula a făcut ravagii în Japonia
Peste 300 de persoane au murit din cauza caniculei care s-a abătut în această vară asupra Japoniei, conform unui bilanţ al postului de televiziune NHK, relatează AFP. Vestul Japoniei a cunoscut cea mai călduroasă vară înregistrată vreodată în arhipelag, cu o temperatură maximă de 41 de grade Celsius la umbră atinsă pe 12 august la Shimanto, în sudul insulei meridionale Shikoku, potrivit agenţiei meteorologice japoneze. Pe langă Shikoku, partea de vest a arhipelagului cuprinde Insula Kyushu şi sud-vestul insulei principale Honshu, cu metropolele Osaka, Kobe şi fosta capitală imperială Kyoto. Estul ţării, unde se situează megalopolisul Tokyo, cu 35 de milioane de locuitori, a cunoscut, de asemenea, o vară toridă, a treia cea mai călduroasă înregistrată în arhipelag, cu temperaturi care depăşeau uşor 30 sau 35 de grade Celsius la umbră. La sfarşitul perioadei caniculare, NHK a recenzat cel puţin 338 de decese cauzate de căldură în perioada cuprinsă între sfarşitul lunii mai şi sfarşitul lunii august. Aproximativ 78% dintre persoanele decedate au peste 60 de ani, iar trei sferturi dintre victime au murit în propriile case, adesea lipsite de aparate de aer condiţionat.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
