Franţa vrea o "reacţie în forţă" în Siria
Franţa vrea "o reacţie în forţă", în cazul în care un masacru cu arme chimice se confirmă în Siria, a declarat ieri şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius. "Dacă se confirmă, poziţia Franţei este că trebuie să existe o reacţie care poate lua forma unei reacţii în forţă", a spus el. "Există posibilităţi de a răspunde", a spus el, refuzând să ofere mai multe precizări.
Pe 4 iunie, Laurent Fabius a evocat deja, după confirmarea folosirii armelor chimice de către Damasc, posibilitatea de a acţiona militar în locul în care sunt produse aceste arme. "Nu se pune în discuţie" să trimitem trupe pe teren, "este imposibil", a afirmat el.
Opoziţia siriană a acuzat miercuri regimul că a ucis 1.300 de persoane într-un atac cu arme chimice comis în apropiere de Damasc, acuzaţie respinsă de regimul sirian, în timp ce aliatul său rus a evocat o "provocare". Dacă acest atac "se confirmă", "consider că aceasta nu poate să rămână fără reacţie din partea celor care cred în legislaţia internaţională", a declarat Fabius.
Consiliul de Securitate ONU, reunit în regim de urgenţă miercuri seara, s-a limitat să facă "lumină" în privinţa atacului, fără să adopte o declaraţie oficială pe acest dosar din cauza Rusiei şi Chinei. Cele două ţări blochează de doi ani orice încercare de condamnare a aliatului lor. "Trebuie ca ruşii să îşi asume responsabilităţile", a declarat Fabius. "Suntem într-o fază în care trebuie să se ia în considerare faptul că membrii Consiliului de Securitate sunt în concordanţă cu ei înşişi. Toţi au spus că armele chimice nu trebuie folosite. Toţi au semnat acordul internaţional care interzice folosirea lor. Inclusiv ruşii", a spus Fabius.
De ce nu vor americanii să intervină
O intervenţie militară americană în Siria nu ar duce la o situaţie favorabilă SUA, rebelii sirieni nesusţinând interesele Washingtonului, estimează generalul Martin Dempsey, ofiţerul cu gradul cel mai înalt în armata SUA.
În acest mesaj adresat luni democratului Eliot Engel, ales în Camera Reprezentanţilor, generalul Dempsey - şef al statului major interarme - subliniază divizarea opoziţiei siriene şi influenţa grupurilor înarmate extremiste în cadrul rebeliunii pentru a-şi justifica opoziţia faţă de o intervenţie, chiar limitată. "Consider că tabăra pe care o alegem pentru a o susţine trebuie să fie pregătită să-şi promoveze interesele şi pe ale noastre când echilibrul se va înclina în favoarea sa. În prezent, nu este cazul", opinează generalul. "Noi putem distruge aviaţia siriană", responsabilă de numeroase bombardamente împotriva civililor, "dar acest fapt nu ar fi decisiv pe plan militar şi ne-ar angaja hotărât în conflict", explică el, adăugând că, dacă puterea americană "poate schimba echilibrul militar" în Siria, ea "nu poate rezolva problemele istorice etnice, religioase şi tribale de bază care alimentează conflictul". Este un "conflict pe termen lung între facţiuni multiple şi lupta violentă pentru putere va continua şi după căderea regimului Assad", pronostichează principalul consilier militar al preşedintelui american. Pentru generalul Dempsey, care a vizitat săptămâna trecută Israelul şi Iordania, ţări care au frontiere comune cu Siria, o intervenţie militară americană ar avea consecinţe care "ar aduce, de asemenea, aliaţilor şi partenerilor noştri mai puţină securitate".
De la începutul conflictului în martie 2011, Washingtonul se mulţumeşte să acorde un sprijin tehnic rebelilor şi să furnizeze ajutor umanitar.
