Internațional

Liberalii l-au aniversat pe Brătianu pe scările DNA

Ziarul de Vrancea
20 aug 2013 209 vizualizări
PNL a aniversat ieri 149 de ani de la naşterea lui Ion I.C. Brătianu, fost preşedinte al partidului şi prim-ministru al României. Nu toţi au avut şansa să participe la festivităţile dedicate marelui om politic, unii lideri fiind chemaţi să dea declaraţii în faţa procurorilor anticorupţie.

Astfel, preşedintele CJ Satu Mare, Adrian Ştef (PNL), a fost chemat ieri la DNA pentru declaraţii. Iniţial, Ştef a crezut că urma să fie audiat în dosarul lui Ovidiu Silaghi şi a transmis presei că atat el cat şi fostul ministru liberal al Transporturilor sunt "nevinovaţi". La ieşirea din sediul DNA, el a precizat că nu a fost chemat pentru lămuriri în dosarul lui Silaghi, ci în cazul denunţului formulat de senatorul Valer Marian privind fraudarea referendumului. El s-a declarat "nevinovat" şi în acest dosar.
Reamintim că luni Parchetul General a solicitat Parlamentului avizul pentru începerea urmăririi penale faţă de Ovidiu Silaghi, pentru trafic de influenţă, faptă din perioada în care a fost ministru al Transporturilor şi prin care l-ar fi favorizat pe Nelu Iordache. În dosar apare şi numele lui Adrian Ştef. Concret, Silaghi i-ar fi cerut lui Iordache (n.r. - patron al unei companii aeriene) introducerea unor curse externe de pe aeroportul din Satu Mare, de care să beneficieze ca imagine publică în campania electorală Adrian Ştef, la momentul respectiv candidat la şefia CJ. Iordache le-a povestit procurorilor că ulterior a cerut unui angajat să-i facă un calcul al costurilor privind deschiderea noilor rute impuse de Silaghi şi astfel a reieşit o pierde lunară de aproximativ 250.000 de euro. "Cu toate acestea, le-am dat ordin celor din conducerea B A T A să demareze procedurile de deschidere a acestor rute la Satu Mare în cel mai scurt timp posibil", a mai declarat Nelu Iordache.

Procurorii au extins urmărirea penală în cazul Dobriţoiu

Tot ieri, fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu (PNL) a fost citat de procurorii militari anticorupţie pentru a-i aduce la cunoştinţă că a fost extinsă urmărirea în dosarul în care este cercetat pentru modul în care obţinut locuinţa de serviciu, fiind acuzat şi de fals. DNA anunţa, în 16 aprilie, că a fost începută urmărirea penală în acest dosar în cazul generalilor Corneliu Dobriţoiu şi Traian Pigui. Corneliu Dobriţoiu era cercetat atunci "doar" pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.
Concret, fostul ministru liberal este anchetat pentru că ar fi cumpărat o locuinţă de serviciu, fără respectarea prevederilor legale.
Ion I.C. Brătianu, cunoscut şi ca Ionel Brătianu, a făcut parte dintr-o familie care a dat ţării numeroase personalităţi care s-au remarcat în momentele cheie prin care a trecut România în secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Prezenţă politică marcantă în primele trei decenii ale secolului XX şi simbol al PNL, Ion I.C. Brătianu a dominat scena politică din România cu precădere în anii '20, perioadă pe care istoricii au numit-o ''decada brătienistă''. De numele său se leagă realizarea reformei agrare, în anii care au urmat Primului Război Mondial, dar şi elaborarea Constituţiei din 1923, considerată a fi una dintre cele mai democratice legi fundamentale ale acelor timpuri.

Omul lui Fenechiu de la Iaşi, favorit să preia Transporturile

Surse din PNL au precizat, ieri, că actualul secretar de stat din Ministerul Transporturilor Cristian Ghibu, în prezent secretar de stat (n.r. – adus de la Iaşi în minister de Relu Fenechiu, condamnat nedefinitiv într-un dosar de corupţie) şi care a fost numit de Victor Ponta pentru a se ocupa de conducerea ministerului în timpul interimatului asigurat de el ar putea fi potenţialul candidat pentru acest portofoliu. Pe de altă parte, printre numele vehiculate pentru această nominalizare se numără şi cele ale lui Teodor Atanasiu, fost ministru al Apărării, Norica Nicolai, europarlamentar, Cristian Buican, secretar al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al PNL Vâlcea sau senatorul Marius Nicoară. Sursele citate au precizat că Atanasiu, Nicoară şi Buican reprezintă propuneri avansate de organizaţiile locale. Decizia privind nominalizarea PNL la conducerea Ministerului Transporturilor urmează să fie luată, potrivit surselor citate, duminică, începând cu ora 11.00, când, la Palatul Parlamentului, va avea loc reuniunea conducerii liberale.

Cum se va desfăşura înmormantarea "regelui" Cioabă

In mod sigur "fără manele, dansuri şi alcool", fiind permise doar cântece religioase şi rugăciuni, a explicat ieri un apropiat al familiei Cioabă

Vicepreşedintele Uniunii Baptiştilor din România, pastorul Ionel Tuţac, a declarat, ieri, că va oficia, alături de preşedintele Cultului Penticostal din România, Riviş Tipei, slujba de înmormântare a lui Florin Cioabă. "Eu l-am cunoscut de mulţi ani pe Florin Cioabă şi am avut o relaţie de prietenie cu el. Înmormântarea se va ţine după ritualul bisericii baptiste, care este la fel cu cel al bisericii penticostale din care el a făcut parte, vor fi două seri de priveghi, apoi înmormântarea. Serviciul de înmormântare presupune rugăciune, cântare, o predică. Familia lui Florin Cioabă, cu cei de la Centrul Creştin al Romilor, m-au abordat pe mine şi pe Riviş Tipei să mergem să oficiem înmormântarea. Mâine (miercuri - n.r.) seara voi fi la Sibiu", a spus Tuţac. Potrivit acestuia, rugăciunile, priveghiul şi predica vor fi făcute acasă la Florin Cioabă. "Acasă la el se va oficia, apoi la cimitir. A avut un suflet foarte bun, a fost un om vesel, înţelegător. A fost de trei-patru ori la Lugoj, ultima dată anul acesta în februarie", a afirmat Tuţac. Pastorul a spus că se aşteaptă să participe la înmormântare foarte multă lume, având în vedere că Florin Cioabă a fost cunoscut atât în ţară, cât şi în străinătate.
La rândul său, un apropiat din Sibiu al familiei Cioabă a declarat, ieri, că slujba de înmormântare va fi oficiată de mai mulţi pastori penticostali din ţară şi străinătate. Potrivit sursei citate, la înmormântare nu vor fi purtate haine negre, pentru că penticostalii nu au o culoare specifică pentru doliu. De asemenea, cei care vor veni pentru a prezenta un ultim omagiu lui Florin Cioabă vor trebui să se conformeze tradiţiei penticostale, "fără manele, dansuri şi alcool", fiind permise doar cântece religioase şi rugăciuni. Bărbatul a menţionat că în cultul penticostal nu există "pomană", astfel că, cel mai probabil, familia lui Florin Cioabă va oferi o masă simbolică, dar nu cu semnificaţia de parastas, ca în alte religii creştine.
De asemenea, în curtea palatului lui Florin Cioabă ar urma să fie aprins un foc, la fel cum s-a întâmplat în 2006, după decesul mamei acestuia. Focul aprins pe durata zilelor de priveghi ar reprezenta "sufletul mortului", iar după ce sicriul părăseşte curtea focul este stins, cenuşa şi resturile fiind aruncate.
Autointitulatul rege al romilor Florin Cioabă a încetat din viaţă duminică, la vârsta de 58 de ani, în spitalul Akdeniz Üniversitesi din Antalya, unde medicii îi montaseră, vineri, un dispozitiv care să-i ajute inima să pompeze sânge.

CSM, în principiu de acord cu pierderea pensiilor magistraţilor corupţi

Comisia de specialitate din CSM şi-a dat ieri avizul pentru pierderea pensiei de serviciu pentru magistraţii condamnaţi definitiv pentru corupţie, care au fost excluşi din magistratură din acest motiv. Comisia a apreciat însă că este necesară o intervenţie legislativă cu privire la pierderea pensiei de serviciu şi a precizat că una dintre prevederile proiectului de lege propus de Ministerul Justiţiei pune probleme de neconstituţionalitate. Potrivit acestei prevederi, pierd pensia de serviciu inclusiv procurorii şi judecătorii excluşi din magistratură sau condamnaţi definitiv anterior intrării în vigoare a acestei legi. De asemenea, comisia a mai subliniat că este necesar şi un nou text referitor la comunicarea hotărârii de condamnare către casele de pensii. "Propunerea este extrem de largă, fiind vizate toate tipurile de condamnări definitive, inclusiv pentru infracţiuni din culpă. Or, apreciem că se impune restrângerea acestei sfere, prin excluderea infracţiunilor comise din culpă; în caz contrar s-ar ajunge într-o situaţie inechitabilă pentru magistrat, care, după o carieră de cel puţin 20-25 de ani (minim 20 de ani pentru pensie anticipată, minim 25 de ani pentru pensie de serviciu), nu ar mai beneficia de pensie de serviciu, chiar şi în situaţia, spre exemplu, a unei infracţiuni de vătămare corporală sau ucidere din culpă ca urmare a unui accident de circulaţie", se arată în punctul de vedere al comisiei.

Principesa Irina vindea bere şi mâncare în timpul luptelor de cocoşi

Principesa Irina, acuzată că a găzduit, împreună cu soţul său, lupte de cocoşi la ferma sa din Oregon, lucra la snack-bar, unde vindea bere şi taco (mâncare tradiţională mexicană), potrivit unei înregistrări video realizate de doi informatori sub acoperire. Depoziţia semnată de agentul special John Sherman oferă câteva informaţii preţioase cu privire la lumea obscură a luptelor de cocoşi, un sport sângeros interzis prin lege în Statele Unite. Sherman şi colegii săi au trimis doi informatori, care purtau echipament de înregistrare audio şi video, care să se infiltreze în rândul participanţilor la luptele de cocoşi. Misiunea lor era să îşi facă prieteni, să cumpere echipamentul necesar acestui sport sângeros şi să aştepte luptele. Munca sub acoperire a informatorilor a dus la identificarea concesionarilor, a unui portar, a unui arbitru, a unui crescător de cocoşi şi a unui bucătar care pregătea mâncarea mexicană pentru spectatori. Soţii Walkers vindeau alcool şi mâncare în pavilionul unde aveau loc luptele, potrivit depoziţiei. John Walker este descris, cel puţin o dată, ca bărbatul care supraveghea situaţia. Un informator "l-a văzut pe John Walker monitorizând totul în jurul luptelor şi mergând cu maşina prin împrejurimi, asigurând ceea ce (informatorul) crede a fi o funcţie de securitate", a scris Sherman.

Gay Pride, festivalul "favorit" al hoţilor romani din Olanda

Tribunalul din Amsterdam a condamnat, luni, la închisoare şase persoane, majoritatea români, arestate pentru furt din buzunare în timpul Gay Pride care a avut loc la începutul lunii în oraşul olandez. Cele şase persoane au fost condamnate la închisoare de până la zece săptămâni. Un al treilea acuzat a fost găsit nevinovat.  În total, 26 de persoane au fost condamnate la pedepse cuprinse între trei săptămâni şi cinci luni de închisoare în urma furturilor din buzunare din timpul Gay Pride. Aproximativ toţi condamnaţii sunt români care lucrau în grup organizat, afirmă agenţia ANP. Cel puţin 340 de persoane au fost victimele furturilor din buzunare în timpul acestui eveniment, rămânând fără telefoane, bani sau portofele. În total au fost arestate 46 de persoane, dintre care doar trei nu erau de origine română.

Unul din zece angajaţi MAI a picat testul de integritate

Ofiţerii sub acoperire ai Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) au realizat, în primele şase luni, 66 de teste de integritate pentru angajaţii MAI, în urma cărora şase dintre cei verificaţi au acceptat să primească bani sau cadouri pentru a nu aplica legea. Din totalul testelor făcute, "60 au avut rezultat pozitiv, în sensul că lucrătorii MAI testaţi au dat dovadă de integritate, iar şase s-au soldat cu rezultat negativ, atunci când cadrele ministerului au primit sume de bani sau foloase pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu", se arată în analiza realizată de ofiţerii anticorupţie pentru prima jumătate a anului. În acelaşi timp, au existat 75 de situaţii în care funcţionarii MAI au sesizat DGA cu privire la faptul că li s-a oferit mită, iar în alte 33 de cazuri angajaţii ministerului şi-au denunţat proprii colegi atunci când au constatat că aceştia au comis acte de corupţie.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.