MOZAIC STIRI INTERNATIOALE: Inconştienţa unui mecanic de tren a costat 80 de vieţi
Trenul care a deraiat miercuri seara la Santiago de Compostela, în nord-vestul Spaniei, provocând moartea a 80 de persoane, "nu avea nicio problemă tehnică" şi tocmai i se făcuse o revizie tehnică în cursul dimineţii, a afirmat ieri preşedintele companiei feroviare publice Renfe. Secretarul de stat pentru Transporturi Rafael Catala a declarat pentru postul de radio Cadena Ser că "tragedia care a avut loc la Santiago de Compostela pare să aibă legătură cu o infracţiune, privind o depăşire a limitei vitezei", o ipoteză evocată pe larg de către presa spaniolă. Preşedintele Renfe a citat şi el ancheta în curs, subliniind că, în "zona în care s-a produs accidentul există o limitare a vitezei la 80" de kilometri pe oră, în contextul în care înregistrarea unui apel al conductorului, transcris de cotidianul El Pais în ediţia de ieri, evocă o viteză de aproximativ 190 de kilometri pe oră. Mecanicul trenului, în vârstă de 52 de ani, avea 30 de ani de experienţă în cadrul companiei şi muncea pe această linie de peste un an.
"Excesul de viteză în timpul unui viraj, posibila cauză a accidentului", scria ieri cotidianul El Pais. "Este vorba despre o curbă foarte complicată, foarte strânsă. De aceea, în locul unde a deraiat trenul, este interzis să se circule cu peste 80 de kilometri pe oră", adaugă El Pais. Înaintea deraierii, mecanicul trenurlui anunţase prin radio viteza de 190 de kilometri pe oră, în scurt timp a anunţat 200 de km/h, iar în curba unde a avut loc accidentul a repetat că revenise la 190 de km/h, afirmă surse din cadrul anchetei citate de El Pais. "Sper că nu vor fi morţi, pentru că îi voi avea pe conştiinţă", a comunicat mecanicul imediat după deraiere, înainte de a cunoaşte amploarea accidentului.
Spania, pe locul doi în lume la calea ferată de mare viteză
Accidentul s-a produs pe un tronson de cale ferată de mare viteză, într-un viraj, la aproximativ patru kilometri de gara Santiago de Compostela, oraş de pelerinaj cunoscut pe plan mondial. Trenul transporta 218 pasageri şi patru angajaţi ai Renfe.
Spania, cu o reţea de 3.100 de kilometri, este a doua ţară din lume, după China, ca număr de kilometri de cale ferată de mare viteză. Aceasta este cea mai mare catastrofă feroviară din istoria ţării înregistrată după 1944 şi una dintre cele mai mari tragedii pe calea ferată din ultimele decenii din Europa.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a anunţat că, pană ieri la pranz, nu existau informaţii privind existenţa unor victime cetăţeni români. "Nu există niciun fel de date privind cetăţeni români care să fi fost implicaţi în acest dramatic accident, nici persoane decedate, nici persoane rănite", a afirmat Corlăţean. El a arătat că această informaţie este bazată pe acţiunile de identificare a victimelor întreprinse de autorităţile spaniole.
Presa engleză aprobă numele dat "bebeluşului regal"
n jurnaliştii apreciază decizia conservatoarea luată de cuplul princiar
Presa britanică apărută ieri a lăudat alegerea prinţului William şi a soţiei sale Kate de a-şi boteza primul copil George Alexander Louis, considerând că el inspiră "autoritate regală", şase suverani purtând acest nume în istoria monarhiei britanice. Astfel, The Guardian a publicat o fotografie cu bebeluşul, deasupra căreia a scris: "Un băiat cu numele George, cuplul regal alege un nume făcut pentru un rege". "Bebeluşul destinat să devină Regele George al VII-lea", titrează Daily Telegraph, care laudă într-un editorial cuplul regal: "Este greu de contestat alegerea Ducelui şi a Ducesei de Cambridge. Ea sugerează autoritatea regală, soliditatea şi identitatea britanică". "Cu George, Kate şi William respectă tradiţia", titrează Times, care consideră că gestul celor doi părinţi este unul de modernitate. "Ei ar fi putut să fie orice cuplu din clasa mijlocie mândru de noul lor născut", se poate citi în editorialul acestui cotidian. Şi Daily Express felicită cuplul regal pentru că a ales "un nume nobil folosit de şase regi anteriori".
Ce au făcut ceilalţi şase regi cu numele George
Prenumele de George se înscrie în lunga tradiţie a Casei Regale britanice. Este numele unui martir creştin din secolul al IV-lea, un simbol al onoarei, curtoaziei şi curajului. O legendă spune că el a salvat o fată inocentă din ghearele unui dragon. Regele George I (1714 - 1727) a urcat pe tron în anul 1714, deşi era abia al 52-lea în ordinea de succesiune. Acesta a inaugurat o perioadă de stabilitate politică pentru Regat. George al II-lea (1727 - 1760), fiul lui George I, este ultimul rege al Angliei care a luptat alături de soldaţii săi în bătălia de la Dettingen (Germania) împotriva francezilor în anul 1743. Domnia sa coincide cu începutul revoluţiei industriale. George al III-lea (1760-1820), fiul cel mic al lui George al II-lea, deţine recordul de longevitate al suveranilor britanici. În timpul domniei sale Anglia a pierdut Statele Unite, care şi-au declarat independenţa în anul 1776. Atins de nebunie, a fost nevoit să-i cedeze tronul de facto fiului său în anul 1811. George al IV-lea (1820-1830) a fost şi un colecţionar de artă şi a dispus construirea extravagantului pavilion regal din Brighton. A rămas celebru şi prin numeroasele sale escapade amoroase. Regele George al V-lea (1910-1936) a renunţat la numele istoric de Saxa-Coburg-Gotha, din cauza sentimentelor anti-germane din perioada Primului Război Mondial, pentru acela de Windsor. Ultimul rege care a purtat acest nume, George al VI-lea (1936-1952) este tatăl actualei regine Elisabeta a II-a, cunoscut şi prin problemele sale de dicţie. A ajuns rege în anul 1936, după abdicarea fratelui său, Edward al VIII-lea, care între căsătoria cu divorţata Wallis Simpson şi tronul britanic a ales prima variantă. Deşi numele său adevărat era Albert, a optat pentru numele de George pentru a-şi omagia tatăl şi pentru a da un semnal de stabilitate după scandalul provocat de fratele său.
Peste 2.000 de morţi în violenţele din Siria de la începutul Ramadanului
Peste 2.000 de persoane au fost ucise în conflictul din Siria, de la începutul Ramadanului, la 10 iulie, în majoritate rebeli şi membri ai forţelor regimului, a anunţat ieri o organizaţie neguvernamentală siriană. "De la începutul Ramadanului, au fost cel puţin 2.014 morţi, dintre care un număr ridicat de luptători de ambele părţI", a precizat directorul Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDH), Rami Abdel Rahmane. Numărul combatanţilor ucişi se ridică la 1.323. Printre cei 816 insurgenţi se află 545 civili, 30 de dezertori şi 241 de combatanţi străini. În rândul celor 507 de membri ai forţelor regimului sirian ucişi, se numără 438 de soldaţi şi 69 de membri ai Forţelor de apărare naţională. De la 10 iulie, au fost ucişi în Siria 639 civili, între care 99 de femei şi 105 copii. Totodată, există 52 de morţi neidentificaţi. "Numărul real al morţilor este în realitate mai ridicat deoarece cele două părţi îşi subestimează pierderile", a subliniat directorul OSDH. Războiul civil din Siria s-a soldat cu peste 100.000 de morţi începând din martie 2011, potrivit OSDH.
Cehia, somată să închidă o fermă de porci instalată pe locul unui fost lagăr nazist
Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a îndemnat ieri Cehia să închidă o fermă de porci instalată, în anii '70, pe locul unui fost lagăr nazist de concentrare pentru romi. Comitetul, cu sediul la Geneva, a afirmat că este necesar ca această ţară să acţioneze în mod activ cu scopul de a favoriza "respectarea istoriei şi culturii romilor, prin acte cu caracter simbolic, ca închiderea fermei de porci situată pe locul unde s-a aflat lagărul de concentrare de la Lety", în al Doilea Război Mondial. În opinia experţilor din cadrul Comitetului, este necesar ca Cehia să îşi "intensifice eforurile" în domeniul respectării romilor.
În perioada 1940-1943, Germania nazistă şi colaboratori cehi ai acesteia au încarcerat 1.038 de romi cehi în lagărul de la Lety, situat la aproximativ 70 de kilometri sud de Praga, condus de către un comandant ceh şi gărzile acestuia. În total, 327 de romi au murit în lagăr, dintre care 241 copii, iar alţi peste 500 l-au tranzitat către lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, creat în sudul Poloniei de către ocupantul german. În perioada 1972-1976, regimul comunist aflat la putere în fosta Cehoslovacie a construit pe locul lagărului un complex pentru creşterea porcilor, administrat în prezent de o societate privată. Parlamentul European (PE) i-a îndemnat pe cehi în 2005, dar şi în 2008, să mute această fermă de porci. Tensiuni între romi şi Guvernul de la Praga cu privire la acest sit durează de aproape 20 de ani. În iulie 2012, romii au boicotat o ceremonie în memoria victimelor rome ale naziştilor, organizată la Lety, la care a participat şeful Guvernului de centru-dreapta. Fostul preşedinte Vaclav Havel a inaugurat în 1995 un monument dedicat romilor, în apropierea lagărului de la Lety. Ulterior, niciun alt politician nu a mai vizitat acest loc, până la vizita premierului.
Germania va primi de la UE un ajutor de 360 milioane de euro, în urma inundaţiilor
Germania, grav afectată de inundaţiile din luna iunie, va primi până la 360 milioane de euro ajutor de la Uniunea Europeană, a anunţat ieri Comisia Europeană. "Am primit ieri seara cererea Germaniei, ale cărei pagube se ridică la circa 8,2 miliarde de euro. Dacă această sumă se confirmă, rambursarea va fi între 350 şi 360 milioane de euro", a declarat comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn. "Vom depune toate eforturile pentru a lua o decizie în acest an şi dacă este posibil să putem deja să dăm banii în acest an" prin intermediul Fondului de Solidaritate al UE, a adăugat oficialul de la Bruxelles. În ce priveşte celelalte ţări din Europa centrală afectate de aceste inundaţii - Austria, Cehia, Slovacia şi Ungaria - Comisia "se aşteaptă la o cerere de ajutor, în zilele următoare".
Germania a creat în luna iunie un fond de opt miliarde de euro pentru ajutorarea regiunilor afectate de inundaţii. Hahn a prezentat ieri o propunere de reformă a Fondului de Solidaritate al UE, pentru a simplifica şi, mai ales, pentru a accelera procedurile de ajutorare a ţărilor şi regiunilor afectate de catastrofe naturale (inundaţii, furtuni, incendii de pădure, cutremure de pământ şi secetă). De la crearea sa în 2002, în urma inundaţiilor care au afectat Europa centrală, Fondul a intervenit în cazul a 52 de catastrofe naturale şi a oferit unui număr de 23 de ţări o sumă totală de 3,2 miliarde de euro.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
