MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Moscova, iritată de declaraţiile lui Băsescu în dosarul transnistrean
Moscova a rămas surprinsă de anumite declaraţii făcute de preşedintele Traian Băsescu, marţi, pentru Europa Liberă, "referitor la soluţionarea conflictului transnistrean", a anunţat vineri un comunicat al Ministerului rus al Afacerilor Externe. "Traian Băsescu a pus sub semnul întrebării, în special, sinceritatea reprezentanţilor oficiali ruşi, care pledează pentru o soluţionare solidă şi viabilă a problemei transnistrene", a afirmat directorul adjunct al Departamentului Informaţie şi Presă din cadrul Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova. "Asemenea atacuri le considerăm incorecte şi lipsite de temei", a adăugat reprezentanta diplomaţiei ruse.
"Poziţia Rusiei este consecventă şi binecunoscută. Noi vom continua cu bună-credinţă, imparţial şi transparent să ne îndeplinim misiunea de mediator în procesul de negocieri dintre Chişinău şi Tiraspol şi de garant al viitoarelor acorduri cu privire la soluţionarea conflictului", a continuat ea.
"Rusia pledează pentru elaborarea unui statut special, fiabil, garantat pentru Transnistria în componenţa Republicii Moldova, cu respectarea integrităţii sale teritoriale şi a suveranităţii de stat", a precizat Zaharova. "Principiul neamestecului în afacerile interne rămâne piatra de temelie în relaţiile noastre cu Republica Moldova", afirmă oficialul rus, adăugând că Moscova contează "pe evoluţia proceselor politice din Republica Moldova, în continuare fără presiuni externe, în baza principiilor democratice, armoniei interetnice şi a unei politici externe echilibrate". În opinia reprezentantei diplomaţiei ruse, "discursul lui Băsescu face notă discordantă pe fondul vizitei de lucru de succes a ministrului de Externe al României Titus Corlăţean, efectuată la 9 iulie, la Moscova, în cadrul căreia se ştie că a fost abordată tematica reglementării transnistrene".
"Cred că Moscova ar putea să fie rezonabilă în raport cu Republica Moldova şi să lase decizia ca în ceea ce priveşte viitorul acestei ţări să fie hotărat la Chişinău, nu la Moscova, nu la Bruxelles, nu la Bucureşti sau la Washington", declara marţi preşedintele roman. Întrebat dacă are semnale că Moscova ar putea fi "rezonabilă", Băsescu a răspuns: "Nu, nu am".
Vanătorii preistorici, mai pacifişti decat s-a crezut
n un studiu controversat susţine că populaţiile sedentare ar fi fost mai războinice decat vechile triburi nomade
Comportamentele războinice nu erau deloc frecvente în societăţile umane de vânători-culegători, iar crimele în rândul grupurilor nomade erau comise cel mai adesea din cauza unor dispute personale sau pentru femei, afirmă autorii unui studiu finlandez. Studiul lor, publicat în revista americană Science, sugerează că originile războaielor nu sunt, aşa cum credeau anumiţi cercetători, înrădăcinate în modul de viaţă al acelor grupuri de vânători-culegători. Comportamentele războinice erau, în schimb, mult mai prezente în comunităţile sedentare care ştiau cum să îşi cultive terenurile pentru a-şi procura hrana. Pentru a ajunge la aceste concluzii despre modul de viaţă al oamenilor, înainte de sosirea colonizatorilor şi a misionarilor, oamenii de ştiinţă au examinat o renumită bază de date care conţine informaţii valoroase despre 186 de civilizaţii din lumea întreagă.
Douglas Fry şi Patrick Soderberg de la Universitatea Abo Akademi din Finlanda au ales să se concentreze doar asupra datelor despre cele mai vechi civilizaţii, care nu foloseau cai şi care nu erau sedentare: ei au studiat astfel 21 de societăţi umane primitive. Printre civilizaţiile studiate se aflau comunitatea Montagnais (Canada), populaţiile indigene din Insulele Andaman (India), Botocudos (Brazilia) şi triburile !Kung (Botswana, Angola şi Namibia). Informaţiile analizate se referă la 148 de evenimente mortale. Din cele 138 de morţi în care circumstanţele "nu erau ambigue", 55% implicau un singur criminal şi o singură victimă, potrivit acestui studiu.
În majoritatea cazurilor - 85% -, criminalul şi victima sa proveneau din aceeaşi civilizaţie. Agresorii erau cel mai adesea bărbaţi (în 96% din cazuri). "Cele mai multe dintre agresiunile mortale erau doar omucideri, comise uneori în urma unor certuri, înregistrându-se doar o minoritate de acte de război", afirmă cercetătorii finlandezi. Motivele crimelor variază, de la răzbunare (11,5% din cazuri), la dispute legate de o femeie (9,5%), iar 6,1% din cazuri vizau uciderea unei femei de către soţul ei. Aproximativ 22% dintre omucideri erau asociate cu disputele personale, însă foarte rar cauza atacului a avut legătură cu un conflict care implică o resursă naturală, precum un pom fructifer (1,4%). Studiul finlandez a fost însă pus sub semnul întrebării de alţi cercetători, care consideră că metoda utilizată - bazată doar pe cele mai vechi date - se dovedeşte puţin fiabilă. Alte studii au evidenţiat în trecut existenţa mai multor comportamente războinice în societăţile de vânători-culegători.
Viaţa pe Marte, distrusă de o coliziune catastrofală
Atmosfera planetei Marte era în trecut densă, caldă şi umedă şi conţinea mai mult oxigen decât cea a Terrei, însă a devenit mult mai rarefiată după o coliziune catastrofală, care ar fi dus la dispariţia formelor de viaţă marţiene, afirmă savanţii de la NASA. Datele recoltate de roverul marţian Curiosity sugerează faptul că atmosfera acestei planete era în trecut mai densă, mai caldă şi mai umedă decât este în prezent, afirmă cercetătorii de la NASA, însă o "coliziune catastrofală" cu un corp ceresc de mărimea lui Pluto ar fi generat rarefierea atmosferei marţiene. Acea coliziune, care s-ar fi produs în urmă cu câteva miliarde de ani, ar fi generat o modificare importantă a concentraţiilor de gaze din atmosfera marţiană, care s-ar fi rarefiat şi ar fi dus la dispariţia tuturor vieţuitoarelor care trăiau pe Marte.
Măsurătorile efectuate de roverul Curiosity au evidenţiat faptul că atmosfera marţiană este alcătuită aproape în totalitate din dioxid de carbon şi mici cantităţi de alte gaze. Cercetătorii de la NASA consideră că o anumită schimbare apărută în concentraţia a două tipuri diferite de argon din atmosfera marţiană ar reprezenta dovada faptului că cea mai mare parte a atmosferei acestei planete "s-a pierdut de-a lungul timpului".
Două tipuri noi de virusuri uriaşe, descoperite de cercetători
Cercetătorii francezi au descoperit două tipuri noi de virusuri care sunt atât de mari încât ar putea fi considerate noi forme de viaţă, potrivit unui studiu publicat joi în revista americană Science. Cercetătorii s-au declarat "extrem de surprinşi" de descoperirea a ceea ce ei denumesc "pandoravirus", o clasă de virusuri care nu sunt înrudite cu virusurile care îi îmbolnăvesc pe oameni. Aceste pandoravirusuri sunt remarcabile prin mărimea deosebită a genomului lor, care conţine între 1.900 şi 2.500 de gene, în condiţiile în care virusul gripei conţine doar 10 gene. Cu titlu comparativ, genomul uman include aproximativ 24.000 de gene. Precedentul record observat la un virus era de 1.200 de gene. De obicei, virusurile nu sunt considerate forme de viaţă propriu-zise, însă anumiţi oameni de ştiinţă consideră că aceste virusuri uriaşe ar putea fi clasate ca organisme vii. Unul dintre cele două virusuri uriaşe, Pandoravirus salinus, a fost descoperit într-un strat sedimentar în largul coastelor chiliene. Celălalt, Pandoravirus dulcis, a fost găsit pe fundul unui lac, în apropiere de Melbourne, în Australia. Observate la microscop, aceste două virusuri noi par mult mai asemănătoare cu celulele vii decât alte virusuri cunoscute. "Forma lor şi cantitatea de gene pe care le conţin "ne-au făcut să ne gândim la Cutia Pandorei: deschiderea acestei cutii va zgudui cu adevărat bazele cunoaşterii noastre despre virusuri", spune unul dintre cercetători. Descoperirea ar putea duce la inovaţii importante în domeniul biomedical şi biotehnologic.
Canicula a ucis sute de britanici
Aproximativ 100 de persoane ar fi murit în Ţara Galilor ca urmare a caniculei care afectează Marea Britanie, potrivit unui studiu realizat de London School of Hygiene and Tropical Medicine (LSHTM). Instituţia a analizat numărul deceselor înregistrate peste media obişnuită, care ar putea fi cauzate de caniculă, şi a estimat că acestea se ridică la 60-100 de morţi, în special persoane în vârstă, în perioasa 6-14 iulie. Ben Armstrong, profesor de statistică epidemiologică la LSHTM, susţine că decesele se înregistrează în mod "covârşitor în rândul persoanelor cu vârste peste 75 de ani". El a declarat că unele decese ar putea să fi survenit "în cazul unor persoane care ar fi murit câteva săptămâni mai târziu dacă nu ar fi fost valul de caniculă". El a estimat că între 540 şi 760 de persoane ar fi murit în Anglia în aceeaşi perioadă din cauza vremii.
Opozantul rus Aleksei Navalnîi, eliberat sub supraveghere
Justiţia rusă l-a eliberat vineri pe opozantul rus Navalnîi şi l-a plasat sub libertate supravegheată până la examinarea în apel a condamnării sale la cinci ani de închisoare. "Este necesar să se dea curs cererii parchetului", a declarat un judecător de la tribunalul din Kirov, un oraş situat la aproximativ 900 de kilometri est de Moscova, unde a fost pronunţată pedeapsa joi.
Aleksei Navalnîi, purtând pantaloni şi un tricou de culoare închisă, care asista la audiere alături de Pior Ofiţerov, acuzat alături de el, într-o cabină de sticlă, au fost eliberaţi imediat, după o noapte petrecută în detenţie.
Avocatul şi bloggerul în vârstă de 37 de ani, s-a repezit spre soţia sa, Iulia, pe care a îmbrăţişat-o. "Tribunalul de primă instanţă nu a luat în calcul faptul că Navalnîi era înregistrat în calitate de candidat la alegerile pentru Primăria Moscovei şi că menţinerea sa în detenţie îl plasează într-o poziţie de inegalitate faţă de ceilalţi candidaţi", a precizat judecătorul în motivaţie. Aleksei Navalnîi candidează în aceste alegeri, prin care primarul în exerciţiu Serghei Sobianin, un apropiat al lui Vladimir Putin numit prin decret în 2010, intenţionează să îşi asigure o legitimitate. "Nu sunt un pisoi sau un căţel ca mai întâi să fiu aruncat, după care să mi se spună că voi participa" la aceste alegeri, a declarat Navalnîi pentru presă. "Mă voi întoarce la Moscova şi vom decide", a adăugat el, anunţând că oricum va face campanie. Potrivit unor observatori, eliberarea a fost decisă sub influenţa unei părţi a conducerii ruse, care şi-a exprimat îngrijorarea faţă de o pierdere a legitimităţii alegerilor prevăzute la 8 septembrie. Statele occidentale şi-au exprimat joi îngrijorarea faţă de condamnarea "politică" a opozantului rus.
Oraşul american Detroit s-a declarat în faliment
Detroit, locul de origine al automobilului, a devenit joi cel mai mare oraş american care s-a declarat în faliment, potrivit unor documente judiciare consultate de către AFP. Pentru o perioadă de timp o adevărată bijuterie a industriei, Detroit a pierdut jumătate de populaţie în 60 de ani, iar marile grupuri au abandonat în mod treptat oraşul, o lovitură grea pentru veniturile sale fiscale. "Locuitorii din Detroit merită o foaie de parcurs care să le permită să iasă din spirala care îi antrenează spre servicii publice tot mai puţin performante", a argumentat Rick Snyder, guvernatorul statului Michigan, într-o scrisoare care însoţeşte actul depus la un tribunal. "Declararea falimentului este unica soluţie care va permite oraşului Detroit să redevină stabil şi viabil", continuă el. Oraşul Detroit a trecut de la aproximativ 1,8 milioane de locuitori în 1950, la aproximativ 695.000 în prezent. Această scădere este însoţită de un exod masiv de întreprinderi şi o prăbuşire a veniturilor fiscale. În mod progresiv, numeroase servicii publice a fost necesar să fie reduse, spre exemplu, iluminatul fiind asigurat pe timpul nopţii doar în unele cartiere. Sufocat, oraşul a anunţat luna trecută un default pentru o parte a datoriei sale totale în valoare de 18,5 miliarde de dolari.
Islanda a întors spatele UE
Islanda este gata să renunţe la planurile de aderare la Uniunea Europeană. Aflat într-o vizită la Bruxelles, noul premier al ţării, Sigmundur David Gunnlaugsson, a anunţat că decizia privind aderarea la UE se amână cel puţin până la toamnă şi va depinde de rezultatele referendumului. Ţinând cont de opiniile locuitorilor insulei, acest lucru înseamnă practic renunţarea la integrarea europeană, notează vineri cotidianul rus Kommersant.
Vizita premierului islandez la Bruxelles este prima sa deplasare în străinătate în noua funcţie, pe care o ocupă din aprilie acest an. În timpul unei conferinţe de presă comune, şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a amintit oaspetelui despre parcursul ţării insulare către aderarea la UE. "Trenul pleacă. Este în interesul nostru comun ca decizia finală să fie luată cât mai repede", a spus Barroso. Potrivit Kommersant, îngrijorarea şefului Comisiei Europene nu este una întâmplătoare: după ce la putere în Islanda au venit forţele de centru-dreapta, Reykjavikul a frânat practic negocierile în vederea aderării la UE. Potrivit experţilor, noua putere islandeză fie îşi va revoca în totalitate candidatura, fie va încerca să prelungească la maxim procesul de negocieri.
La ora actuală, Islanda este una dintre cele cinci ţări candidate la aderare la UE şi, alături de Muntenegru şi Turcia, una dintre cele care au iniţiat deja negocierile de aderare.
Geneticienii tot mai aproape de un tratament în cazul sindromului Down
Geneticieni de la şcoala de Medicină a Universităţii din Massachusetts au anunţat că au reuşit să facă încă un pas în direcţia obţinerii unui tratament împotriva maladiilor genetice provocate de existenţa unui cromozom suplimentar în genom. Ei au reuşit să "dezactiveze" cromozomul care provoacă simptomele bolnavilor de sindromul Down, din celulele umane, în condiţii de laborator. Acest studiu, publicat în ultimul număr al revistei Nature, poate duce la apariţia unor noi tratamente eficiente împotriva acestui sindrom. Oamenii se nasc cu 23 de perechi de cromozomi, inclusiv cei doi cromozomi sexuali, existând astfel, în total 46 de cromozomi în fiecare celulă. Persoanele cu sindromul Down au trei copii ale cromozomului 21 şi nu două cum este normal. Acest cromozom în plus provoacă o serie de simptome cum ar fi dificultăţi de învăţare, îmbolnăviri de Alzheimer încă de la vârste tinere, şi reprezintă un risc crescut de afecţiuni ale sistemului cardiovascular.
Până acum, ideea de a inactiva un întreg cromozom cu ajutorul unei singure gene părea de domeniul SF, chiar şi pentru experimentele de laborator. Cercetătorii americani au demonstrat că această abordare este posibilă, dar va mai fi nevoie de trecerea mai multor zeci de ani, probabil, până la aplicarea ei practică.
