MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: De Ziua SUA Europa pregăteşte "războiul" cu America
Ambasadorii statelor UE se vor reuni astăzi pentru un schimb de informaţii în legătură cu relatările privind acţiunile de spionaj desfăşurate de serviciile secrete americane împotriva Uniunii Europene, dar, potrivit unor surse diplomatice, ei nu vor reuşi să dea curs solicitării Franţei de a adopta o poziţie comună pe acest subiect. Deşi mai multe state UE au cerut Washingtonului explicaţii în legătură cu presupusele acţiuni de spionaj ale SUA, dezvăluite presei de fostul consultant al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a SUA, Edward Snowden, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a făcut apel la moderaţie. "Ne trebuie toate informaţiile înainte de a ne lansa în acuzaţii", a afirmat el în faţa Parlamentului European. "Dacă se dovedeşte că faptele sunt adevărate, atunci va trebui să reacţionăm şi în acest caz voi folosi alte cuvinte", a adăugat el. Şi guvernul de la Berlin a cerut să se adopte o poziţie europeană "unanimă", dacă se va dovedi că acuzaţiile sunt adevărate. "Reuniunea de joi va fi şi o ocazie de a consemna opinia altor state, mai ales cea a Marii Britanii, care până în prezent a fost foarte tăcută", afirmă o altă sursă europeană neprecizată de AFP. La rândul lor, SUA încearcă să afle exact ce ştiu europenii despre operaţiunile lor de spionaj, pentru a-şi calibra răspunsul, susţine un diplomat, tot cu identitatea neprecizată. "În astfel de chestiuni, regula jocului este că, dacă nu eşti văzut, atunci nici nu eşti prins", ironizează acesta.
Dincolo de proteste, unii lideri europeni doresc să se folosească negocierile comerciale pentru a exercita presiuni asupra Washingtonului, cum este cazul preşedintelui francez Francois Hollande. "Nu putem avea negocieri sau tranzacţii în toate domeniile decât după ce vom obţine garanţii" din partea SUA, a declarat liderul de la Elysee, el mai solicitând încă de acum şi o poziţie europeană comună pe acest subiect.
Dar, Comisia Europeană consideră că acest scandal nu trebuie să întârzie negocierile în vederea încheierii unui acord transatlantic de liber schimb, discuţii programate să înceapă săptămâna viitoare la Washington.
Assange îi îndeamnă pe europeni să-l primească pe Snowden
Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, i-a îndemnat ieri pe europeni, în special pe francezi şi pe germani, să-l primească pe teritoriul lor pe Snowden, refugiat la Moscova şi căutat de către autorităţile americane. "Statele Uniunii Europene, în special Franţa şi Germania, ar trebui să îi rezerve cea mai bună primire (lui Snowden), indiferent sub ce statut", scrie Assange susţinut de Christophe Deloire, într-un articol pubicat în ziarul Le Monde. Assange le aminteşte europenilor că, în calitate de laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2012, "Europa ar trebui să se ridice la înălţime şi să-şi demonstreze dorinţa de a apăra libertatea de informare, dincolo de teama unor presiuni politice din partea celui mai bun «aliat» al său, Statele Unite". "Vizate de un dispozitiv care atentează la propria lor suveranitate şi la principiile lor, statele UE sunt responsabile faţă de Edward Snowden, pentru dezvăluirile acestuia de un interes public evident", a adăugat Julian Assange, refugiat de luni întregi la ambasada Ecuadorului din Londra. Snowden "nu trebuie să fie abandonat în zona internaţională a aeroportului din Moscova, pentru că aceasta ar reprezenta pentru statele europene o abandonare a propriilor principii şi a raţiunii de a fi a UE", consideră Assange.
Bolivia acuză "un act de agresiune" din partea SUA
Snowden a cerut azil politic în 21 de state din Europa şi America Latină. În prezent, el a primit în cele mai multe cazuri un răspuns negativ la solicitarea sa din partea mai multor state, inclusiv din partea Germaniei. Franţa a declarat că nu a primit nici o cerere de azil din partea lui Snowden. Doar Bolivia a declarat că este dispusă să-i acorde azil politic ceea ce a dus ieri la un incident diplomatic de proporţii. Avionul preşedintelui bolivian Evo Morales, care venea de la Moscova, a fost oprit la sol pe aeroportul din Viena, după ce s-a bănuit că la bordul acestuia ar fi Snowden. Blocarea avionului este "interpretată ca un act de agresiune", a declarat, ieri, la Geneva ambasadorul Boliviei la ONU, Sacha Llorenti, adăugând că ţara sa a declanşat deja o "procedură". "Vieţile preşedintelui, delegaţiei sale şi echipajului avionului au fost puse în pericol", a declarat diplomatul care se află în prezent la Geneva, adăugând că au fost "încălcări ale normelor de drept internaţional". "Am pus deja în aplicare o procedură pentru a denunţa aceste fapte în faţa secretarului general al ONU", a adăugat Llorenti. Pentru Bolivia, nu există "niciun dubiu" că "ordinele au venit din Statele Unite". "Nu s-au făcut concesii", a adăugat diplomatul, referindu-se la o eventuală verificare a aparatului pe parcursul escalei făcută în vederea asigurării că fostul consultant american Edward Snowden nu se află la bord.
PE a aprobat proiectul de buget al UE pentru 2014-2020
n este vorba de 908 miliarde de euro prevăzuţi pentru plăţi şi 960 de miliarde de euro înscrişi în credite de angajament.
Parlamentul European (PE) a aprobat, ieri, proiectul de buget plurianual al UE pentru perioada 2014-2020, punând capăt unei luni de blocaj după ce a obţinut o flexibilitate mai mare în privinţa folosirii creditelor. Eurodeputaţii au votat o rezoluţie politică ce a obţinut 474 de voturi pentru, 193 împotrivă şi 42 de abţineri, în aşteptarea votului juridic ce va avea loc în septembrie sau octombrie. Rezultatul celui de-al doilea vot va fi condiţionat de o suplimentare cu 11,2 miliarde de euro solicitată statelor pentru a echilibra bugetul pe anul 2013.
Preşedinta Lituaniei, Daria Grybauskaite, a cărei ţări asigură preşedinţia semestrială a UE, s-a angajat ieri la PE să acţioneze pentru ca angajamentul să fie respectat de către state, constrângându-le să-şi suplimenteze contribuţiile naţionale. De exemplu, Franţa va trebui să adauge 1,8 miliarde de euro la contribuţia sa de 20,4 miliarde de euro pentru 2013. Concesiile au vizat o mai mare flexibilitate în gestionarea celor 908 miliarde de euro prevăzuţi pentru plăţi şi 960 de miliarde de euro înscrişi în credite de angajament.
Grupul Verzilor din PE a votat împotriva "unui buget regresiv" şi a denunţat sprijinul acordat de grupurile conservator, socialist şi liberal unui buget cu mijloace insuficiente. Proiectul bugetului provizoriu propus de CE pentru anul 2014, primul an de exerciţiu, prevede 142,01 miliarde de euro în angajamente şi 135,9 miliarde de euro în plăţi. El va trebui să fie aprobat de state şi PE.
Doi sateliţi ai lui Pluto au primit numele Cerber şi Styx
Al patrulea şi al cincilea satelit ai planetei pitice Pluto, descoperiţi în 2011, respectiv 2012, au fost numiţi oficial Kerberos (Cerber) şi Styx, a anunţat Uniunea Astronomică Internaţională (UAI). Până de curând, cei doi sateliţi se numeau "P4" şi "P5". Astronomii care au făcut aceste descoperiri recente, cu ajutorul telescopului spaţial Hubble, au propus aceste nume, în urma unui concurs deschis publicului, a precizat UAI. Kerberos este varianta grecească a numelui Cerber, câinele cu mai multe capete care păzea porţile infernului, domeniul zeului Pluto în mitologia antică. Numele Styx aparţine unei zeiţe personificând un râu omonim, care separa lumea viilor de infern. Kerberos are un diametru cuprins între 13 şi 34 de kilometri, în timp ce Styx are o formă de cartof, cu o lungime de 10 până la 25 de kilometri.
Alimentele bogate în omega-3 prelungesc viaţa cu doi ani
Persoanele cu un nivel ridicat de omega-3 beneficiază de o protecţie suplimentară împotriva bolilor cardiovasculare. Cercetători de la şcoala de sănătate publică de la Harvard nu s-au ocupat direct de obiceiurile alimentare, ci au studiat nivelurile de omega-3 din sânge. Atenţia lor s-a îndreptat spre persoane de peste 65 de ani. Cercetarea s-a desfăşurat pe 3.000 de participanţi, sănătoşi la începutul studiului, şi s-a întins pe circa 20 de ani. La început s-a determinat prin analize nivelul acizilor graşi, iar un chestionar a permis identificarea eventualilor factori de risc cardiovascular.
Rezultatele au dus la constatarea că cei care prezintă niveluri mai ridicate de omega-3 riscă cu 35% mai puţin să moară de o boală cardiacă, speranţa de viaţă fiind cu doi ani mai mare decât la grupul cu o mai slabă concentraţie de omega-3. Sursele alimentare de omega-3 sunt îndeosebi algele, peştele (somonul şi tonul), nucile, migdalele, uleiul de măsline, fructele şi legumele crude şi uscate.
Alergia la reţelele fără fir, "ciuma" secolului 21
Oameni de ştiinţă canadieni trag un semnal de alarmă, încercând să avertizeze omenirea în legătură cu o boala neexplorată până în prezent şi care poate să devină o plagă a secolului XXI. Aceasta îi afectează îndeosebi pe locuitorii ţărilor dezvoltate: electro-hipersensibilitatea. Simptomele sunt severe: perturbarea activităţii cardiace, migrene, crize hipertensive, sufocare. Canadienii au experimentat pe voluntari şi susţin că, în timpul experimentului, 40% dintre participanţi au fost pe punctul de a face un accident vascular cerebral după ce au adormit cu telefonul mobil pe pernă. Însă este greu de spus unde este linia de demarcaţie dintre suspiciune şi boala care forţează sute de familii să caute salvare departe de progresele civilizaţiei. Magda Havas, de la Trent University Peterborough, studiază de 20 de ani efectele negative ale undelor electromagnetice asupra organismului uman. Ea susţine fără tăgadă: radiaţiile telefonului mobil obişnuit distrug celulele roşii din sânge. Lumea a ajuns la un anumit punct critic, spune ea, adăugând că oraşele sunt într-atât de învăluite de aşa-numitul "smog electric", încât în anii următori ar trebui să ne aşteptăm la o adevărată explozie a alergiei la microunde, reţele Wi-Fi şi celulare. În acest sens, oamenii de ştiinţă s-au împărţit în două tabere: cei care cred că nu există niciun pericol şi cei care întrevăd o ameninţare enormă în creşterea necontrolată a numărului de reţele wireless.
Italia: Un român a câştigat 729.000 de euro la Loterie
Un cetăţean român rezident la Como, în regiunea Lombardia, se numără printre câştigătorii ultimului mare premiu al Loteriei din Italia, el urmând să încaseze suma de 729.000 de euro. Ultimul mare premiu al Loteriei italiene Superenalotto, în valoare de 40 de milioane de euro şi câştigat pe data de 29 iunie, va fi împărţit între 56 de persoane, care au "ghicit" toate numerele extrase. Printre aceşti norocoşi se numără şi un tânăr român, în vârstă de 27 de ani, de meserie zidar, care trăieşte şi lucrează de şapte ani în nordul Italiei. Tânărul român s-a prezentat deja marţi la unul din birourile Loteriei italiene, la Milano, pentru a-şi ridica premiul de 729.000 de euro.
Numele cetăţeanului român nu a fost dezvăluit, dar biroul de presă al societăţii Sisal, care organizează Loteria Superenalotto, a comunicat că este vorba despre "un băiat bun, un bărbat normal, care a avut de suferit în viaţă şi care de la viaţă cere puţine lucruri: să îşi întemeieze o familie, să se căsătorească cu prietena lui şi să aibă copii".
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
