MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Se profilează un imens scandal între Bruxelles şi Washington: Europenii sunt "ţinte de atacat", în viziunea americanilor
Uniunea Europeană (UE) a fost una dintre "ţintele" agenţiei americane de supraveghere electronică NSA, acuzată de spionarea comunicaţiilor electronice la nivel mondial în cadrul programului PRISM, scrie săptămânalul german Der Spiegel în ediţia de ieri. Der Spiegel îşi întemeiază acuzaţiile pe documente confidenţiale, despre care a aflat în parte cu ajutorul fostului consultant american NSA Edward Snowden, aflat la originea dezvăluirilor despre PRISM. Într-unul dintre aceste documente, datat în septembrie 2010 şi clasat "strict confidenţial", NSA descrie modul în care spionează Ambasada UE la Washington. Este vorba nu doar despre microfoane instalate în clădire, ci şi despre o infiltrare în reţeaua informatică, permiţându-i să citească e-mailuri şi documente interne. Reprezentanţa UE la ONU era supravegheată în acelaşi fel, tot potrivit acestor documente, în care europenii sunt desemnaţi în mod explicit ca "ţinte de atacat". NSA şi-a extins operaţiunile până la Bruxelles. În urmă cu "peste cinci ani", scrie Der Spiegel, experţi în securitate din cadrul UE au descoperit un sistem de ascultare a reţelei telefonice şi de Internet a clădirii Justus-Lipsius, principalul sediu al Consiliului UE, care ajungea până la cartierul general al NATO, la periferia Bruxelles-ului. În 2003, UE a confirmat descoperirea unui sistem de ascultare telefonică a birourilor mai multor ţări, între care Franţa şi Germania. Însă este dificil să se afle dacă este vorba despre acest caz despre care scrie Der Spiegel.
"Diplomaţii UE nu sunt terorişti"
Publicaţia germană a postat pe site şi reacţii din partea unor personalităţi europene, ca preşedintele Parlamentului European (PE), germanul Martin Schulz, care apreciază că "dacă acest lucru se confirmă, este vorba despre un scandal imens". "Acest lucru va dăuna în mod considerabil relaţiilor dintre UE şi Statele Unite", a adăugat el. În opinia ministrului luxemburghez de Externe Jean Asselbron, "Statele Unite ar face mai bine să îşi supravegheze serviciile lor de informaţii decât pe aliaţii lor". Spionajul american este "scăpat de sub orice control", apreciază el, subliniind că activităţile în domeniul informaţiilor "sunt justificate de lupta împotriva terorismului. UE şi diplomaţii săi nu sunt terorişti". Tot pentru site-ul Der Spiegel, eurodeputatul ecologist Daniel Conh-Bendit îndeamnă la o întrerupere imediată a negocierilor supra tratatului de liber-schimb transatlantic, atât timp cât nu s-a semnat cu Statele Unite un acord asupra protecţiei datelor. Negocieri în acest sens, lansate în 2011, nu s-au finalizat încă.
UE a anunţat ieri că a întrebat autorităţile americane despre acuzaţiile de spionare a unor instituţii europene şi că aşteaptă răspunsuri. "Suntem la curent cu informaţii de presă. Am contactat imediat autorităţile americane, la Washington şi la Bruxelles, şi le-am prezentat informaţiile de presă", a anunţat Comisia Europeană (CE). "Ele ne-au spus că verifică exactitatea informaţiilor publicate ieri (sâmbătă) şi că vor reveni", a adăugat CE, precizând că "nu va face comentarii suplimentare în acest satdiu".
SUA continuă să fie afectate de problema rasială
n soldaţii americani de culoare se antrenează în baze care poartă numele unor generali sudişti, apărători ai sclavagismului
Un semn că Statele Unite sunt afectate în continuare de problema rasială poate fi faptul că o bază militară poartă numele unui general sudist, John B. Gordon, care a luptat la Gettysburg acum 150 de ani, în Războiul de Secesiune, după care s-a apropiat de Ku Klux Klan, comentează AFP. Zece baze militare americane poartă numele unor generali din cadrul armatei confederate, dintre care unii apărau sclavia, afirmă scriitorul Jamie Malanowski. Însă, "în prezent, persoanele de culoare reprezintă o cincime din trupele americane. Ideea că în prezent le cerem acestor militari să servească într-un loc care poartă numele unui apărător al sclavagismului rasist este lamentabilă", îşi exprimă revolta Malanowski, autorul unei cărţi despre o perioadă de şase luni dinaintea conflictului. Generalul Gordon, al cărui nume este purtat de baza militară Fort Gordon, în Georgia (sud-est), considera sclavia drept "servitoarea libertăţii civile". Opoziţia statelor din Nord faţă de cele din Sud în problema extinderii sclaviei - susţinute de Sud - în noi teritorii din Vest a provocat Războiul de Secesiune (Războiul Civil, cum îl numesc americanii, în perioada 1861-1865). Aflându-se în minoritate în această problemă, 11 state din Sud se "despart" de Uniune.
Totuşi, după bătălia de la Gettysburg, la începutul lui lui 1863, care marchează o întorsătură în război, odată cu începerea replierii sudiştilor, preşedintele Abraham Lincoln vine la faţa locului pentru a reafirma moştenirea comună a celor două tabere, şi anume Declaraţia de Independenţă, "fondată pe principiul că toţi oamenii sunt creaţi egali".
În opinia istoricului Brian Jordan, de la Institutul despre Războiul Civil, din Gettysburg, problema "poartă mai puţin asupra numelor, cât asupra mişcării drepturilor civice", care va sărbători anul acesta 50 de ani de la discursul susţinut pe 28 august 1963 de către Luther King, "I have a dream".
"Lupta continuă încă"
În opinia istoricilor acestei mişcări şi "în cultura populară americană, ne amintim despre acest război ca despre un «război glorios», un «război bun»", care a abolit sclavia, privind doar "aspectul tactic" al conflictului, deşi acesta este "o tragedie pentru democraţia americană", reprezentând patru ani "de pierderi umane, de suferinţe", şi o problemă rasială de actualitate în continuare, în opinia lui Jordan. Semnul că nu toate focurile sunt bine stinse este că o vedetă de televiziune a "bucătăriei din sud", Paula Deen, a fost nevoită să abandoneze săptămâna trecută emisiunea pe care o anima de zece ani, din cauza unor afirmaţii cu caracter rasist.
În opinia editorialistului din nord-est de la The New York Times Frank Bruni, "ea este o caricatură a Confederaţiei şi amintirea unui trecut care este prezent încă". Un alt specialist în acest război, Tony Horwitz, vorbeşte în The Atlantic despre "150 de ani de neînţelegeri" în legătură cu Războiul Civil. El se întreabă, la fel ca alţi istorici, dacă este necesară "sanctificarea" acestui conflict fiindcă a abolit sclavia. Deoarece nordiştii erau prea puţin numeroşi să lupte pentru a o aboli, "ei se băteau pentru Uniune"."Emanciparea a fost produsul derivat al acestui război, ci nu scopul său. Iar americanii albi au eşuat, în timpul reconstrucţiei, să protejeze şi să garanteze drepturile sclavilor eliberaţi", aminteşte el. "Lupta pentru justiţie rasială şi coeziune naţională continuă încă", apreciază istoricul.
Deputaţii ruşi fac zid în jurului lui Snowden
Deputaţi ruşi s-au mobilizat ieri pentru Edward Snowden, blocat în zona de tranzit pe un aeroport din Moscova, apreciind că o extrădare a fugarului în Statele Unite ar fi "moral inadmisibilă". Tânărul informatician, în vârstă de 30 de ani, un fost analist al National Security Agency (NSA), trăieşte de peste o săptămână în zona de tranzit pe Aeroportul Şeremetievo. Paşaportul său american a fost anulat, iar fără o viză rusă el nu poate să se prezinte la Ambasada Ecuadorului, situată în centrul Moscovei. Expulzarea acestuia, la cererea Statelor Unite, ar reprezenta o eroare, a declarat deputatul Aleksei Puşkov, preşedintele Comitetului pentru Afaceri Internaţionale în cadrul Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus). "Nu este o problemă de utilitate (a lui Snowden pentru Rusia). Este o problemă de principiu", scrie el într-un mesaj postat pe Twitter. "Livrarea unui refugiat politic este moral inacceptabilă", subliniază Puşkov. "Nu putem sta pe margine, este necesar să participăm la situaţia sa", a declarat ieri şi senatorul Valeri Şniakin, vicepreşedintele Comitetului pentru Afaceri Internaţionale din cadrul Consiliului Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului rus). "Este necesar să evaluăm repercusiunile negative asupra relaţiilor noastre cu americanii", a adăugat el într-o declaraţie postată pe site-ul partidului Rusia Unită, aflat la putere.
Kremlinul a minimizat ieri faptul că Snowden, autorul dezvăluirilor considerate "explozive" despre programe de supraveghere a comunicaţiilor, trăieşte pe un aeroport din Moscova de o săptămână. "Această problemă nu se află pe agenda de zi a Kremlin", a declarat un purtător de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin.
Situaţia este în impas după ce Ecuadorul a anunţat sâmbătă că Moscovei îi revine sarcina să soluţioneze problema. "Pentru a soluţiona cererea de azil, (Snowden) este necesar să se afle pe teritoriul ecuadorian", a declarat preşedintele Rafael Correa, trimiţând mingea în terenul Moscovei. Ambasada Ecuadorului se află în centrul Moscovei, la aproximativ 30 de kilometri de Aeroportul Şeremetievo, iar pentru a ajunge acolo Snowden are nevoie de o viză rusă.
De astăzi suntem 28
Croaţia devine astăzi oficial al 28-lea stat membru al Uniunii Europene. Azi-noapte, la ora locală 0.00 (1.00, ora României), panoul de semnalizare cu inscripţia "Vamă" de la frontiera cu Slovenia urma să fie demontat în mod simbolic. Slovenia este singura fostă republică iugoslavă care s-a alăturat până în prezent UE, în 2004, în urma dezmembrării fostei federaţii comuniste. Concomitent, un panou cu sigla UE va fi instalat în estul ţării, la frontiera cu Serbia, o ţară căreia Bruxelles-ul i-a dat undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare. Cu puţin timp înainte de miezul nopţii, urma să fie intonată Oda bucuriei a lui Beethoven - imnul Uniunii. Preşedinţii tuturor ţărilor din Balcani au fost invitaţi la Zagreb. Aproximativ 100 de oficiali internaţionali - inclusiv preşedintele Consiliului european Herman Van Rompuy – urmau să asiste la sărbătorirea aderării.
Croaţia este primul stat care se alătură UE după aderarea, pe 1 ianuarie 2007, a României şi Bulgariei.
Pe de altă parte, Croaţia se află în recesiune începând din 2009, rata şomajului atingând 20% din cei aproximativ 4,2 milioane de locuitori ai ţării.
Guvernul de centru-stânga speră ca aderarea la UE va încuraja investiţiile străine, de care ţara are mare nevoie în vederea relansării economiei. "Data de 1 iulie deschide o nouă perspectivă, o nouă lume lume pentru noi", a declarat premierul croat Zoran Milanovici, cu o zi înaintea ceremoniilor. În Croaţia, PIB-ul este de 39%, sub media europeană, doar România şi Bulgaria aflându-se după Croaţia, potrivit Biroului de statistici al UE. Aproximativ "300.000 de şomeri ce vor sărbători? Oare, UE are o baghetă magică pentru a face problemele să dispară?", se întreabă un navigator pe Internet pe pagina oficială a Guvernului croat de pe reţeaua de socializare Facebook.
Ploile musonice au luat peste 10.000 de vieţi în India
Peste 10.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în inundaţiile provocate de ploile musonice care au afectat statul indian Uttarakhand, numeroase oraşe şi drumuri fiind grav afectate de aproximativ două săptămâni, a anunţat sâmbătă preşedintele parlamentului. "Nimeni nu poate da cifra exactă a victimelor, dar după ce am călătorit în diferite zone sinistrate şi după informaţiile adunate de la victime şi autorităţile locale aş putea spune că bilanţul morţilor este de aproximativ 10.000 de oameni", a afirmat Govind Singh Kunjwal în capitala statului, Dehradun. Între timp, autorităţile se ocupă de evacuarea populaţiei în multe zone ale statului, deşi 4.000 de persoane se află izolate în munţi. Statul indian Uttarakhand este afectat de inundaţii din 16 iunie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
