Albii sud-africani se tem de răzbunarea negrilor, după moartea lui Mandela
"Moartea lui Mandela ar putea fi o întoarcere la dezastru", se putea citi, de exemplu, într-un articol al grupului extremist "Salvarea albilor sud-africani".
Au trecut aproape 20 de ani din momentul în care, odată cu îndepărtarea de la putere a regimului rasist al apartheidului, în 1994, numeroşi albi se pregăteau pentru ce este mai rău. Condiţionaţi de ani să nu aibă încredere în "swart gevaar" ("pericolul negru"), ei se temeau că vor fi aruncaţi în mare. Profeţia nu s-a realizat niciodată. Dimpotrivă, devenit primul preşedinte de culoare al ţării, Nelson Mandela a încercat să dea uitării cei 27 de ani de închisoare şi a întins mâna constant foştilor săi opresori, servind, inclusiv, ceaiul cu văduva arhitectului regimului discriminării rasiale, Hendrik Verwoerd. Cu toate acestea, temerile cu privire la o revenire în trecut nu au dispărut, iar perspectiva morţii părintelui naţiunii, spitalizat în stare critică la vârsta de aproape 95 de ani, a relansat confuzia. "S-au primit apeluri de la oameni îngrijoraţi care au văzut, pe reţelele de socializare, mesaje privind ameninţarea cu uciderea albilor după moartea lui Mandela", confirmă pentru Ernst Roets, vicepreşedintele grupului conservator de lobby AfriForum, care apără interesele minorităţii afrikaner. "Se anchetează, dar nu există nicio substanţă", adaugă el. "Credem că nu există niciun motiv să avem frică", a subliniat Roets. Cu toate acestea, confuzia a fost luată în serios de partidul de la putere, ANC. "Nimic din poziţiile noastre publice nu spune să aruncăm albii în mare", a declarat purtătorul de cuvânt al ANC, Jackson Mthembu. "Madiba a părăsit viaţa publică şi ţara nu a căzut în ruină", a subliniat el, utilizând numele de clan al lui Nelson Mandela.
Albii, mai puţini dar bogaţi
"Nu există motive de îngrijorare", a confirmat Sherwin van Blerk, un oficial al Institutului sud-african pentru Relaţii Rasiale (SAIRR). "Suntem o societate deschisă şi o mare democraţie", a adăugat el. În opinia sa, tensiunile nu mai sunt "între rase, ci între bogaţi şi săraci". Minoritatea albă (cel puţin 9% din populaţie) rămâne mai bogată, totuşi, decât majoritatea de culoare (80%). Venitul mediu al unui cămin format din albi este mai mare de şase ori faţă de un cămin format din persoane de culoare, potrivit ultimului recensământ. Cele două comunităţi se intersectează destul de puţin, iar criminalitatea endemică alimentează neîncrederea. Chiar dacă majoritatea celor 43 de crime zilnice se înregistrează în locuri locuite de persoane de culoare, albii sunt şocaţi de furturile însoţite de violenţe din cartierele lor şi de uciderile fermierilor albi.
Chiar dacă preşedintele Jacob Zuma a renunţat să cânte un imn din anii săi de luptă ("daţi-mi mitraliera"), el a regretat public că economia rămâne "în principal în mâinile albilor" şi a promis să "dea putere comunităţii africane", a conchis politologul.
Familia aşteaptă decesul "dintr-un moment în altul"
Familia lui Nelson Mandela aştepta ieri decesul său "dintr-o clipă în alta" într-o clinică din Pretoria, în timp ce preşedintele Jacob Zuma a anulat o deplasare în străinătate pentru a rămâne în Africa de Sud. "Nu pot să repet decât că tata este în stare foarte critică şi se poate întâmpla orice de la un moment la altul", a declarat fiica sa cea mare, Makaziwe. "Dar vreau, de asemenea, să subliniez încă o dată că doar Dumnezeu ştie când va fi momentul. Noi vom aştepta alături de el, alături de tata, atât timp cât el va mai fi cu noi, deschizând ochii şi reacţionând la atingere". "Noi vom trăi cu această speranţă până în momentul în care va veni sfârşitul", a spus ea.
Este pentru prima dată când familia evocă public perspectiva dispariţiei eroului luptei împotriva apartheidului, simbol mondial al reconcilierii şi părinte al democraţiei sud-africane.
Toată noaptea, lumânări mici, puse de către persoane necunoscute, au ars în faţa Mediclinic Heart Hospital, reprezentând simboluri ale gratitudinii şi afecţiunii sud-africanilor faţă de fostul lor preşedinte.
Eliberat în 1990, Mandela a primit în 1993 Premiul Nobel pentru Pace, împreună cu ultimul preşedinte al regimului apartheidului, Frederik de Klerk, pentru constituirea unei democraţii multirasiale în Africa de Sud.
