MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Un medic vrea să facă transplant de capete umane
Transplantul de capete umane a devenit posibil graţie progreselor realizate în medicina modernă, a afirmat medicul neurolog italian Sergio Canavero într-un studiu publicat recent în revista Surgical Neurology International.
Mai mult decât atât, întrucât creierul, protejat de cutia craniană, este locul în care se află personalitatea şi conştiinţa şi cuprinde acele elemente graţie cărora fiecare om este unic, medicul italian consideră că ar trebui să se vorbească mai mult despre o grefă de corp decât despre o grefă de capete umane. Chiar lăsând la o parte operele ştiinţifico-fantastice, precum romanul "Frankenstein" de Mary Shelley, ipoteza nu este complet nouă. Sergio Canavero s-a inspirat din lucrările chirurgului american Robert White care, în 1970, a reuşit să transplanteze capul unei maimuţe pe trupul decapitat al altei maimuţe. Robert White a prezis că în secolul al XXI-lea medicii vor putea să realizeze această operaţie şi pe oameni, după ce vor inventa o metodă pentru a reconecta măduva spinării (maimuţa din experimentul din anii 1970 era conştientă, dar tetraplegică). În studiul său, Sergio Canavero susţine că această epocă a venit deja, explicând că măduva spinării secţionată cu un instrument chirurgical poate să se repare destul de uşor, dacă medicii plasează cele două secţiuni în contact, într-un amestec de polimeri - polietilen glicol (PEG) şi chitosan. Aceste produse sunt într-adevăr capabile să activeze un proces de reparaţie-fuziune a celulelor nervoase vătămate, aşa cum au arătat experimentele realizate pe câini şi pe cobai.
Antrenament pe primate
Odată îndepărtată această problemă, Sergio Canavero descrie în detaliu procedura transplantului de cap uman. Este nevoie de un receptor, de exemplu un tetraplegic sau o persoană care suferă de un cancer fără metastaze cerebrale. Este nevoie de un donator, de aceeaşi corpolenţă şi de acelaşi sex (întrucât acest detaliu are, în acest caz de transplant, o importanţă majoră), în stare de moarte cerebrală. În partea iniţială a operaţiei, două echipe de medici lucrează în paralel. Prima echipă răceşte creierul primitorului, o hipotermie profundă care încetineşte foarte mult metabolismul creierului, pentru ca acesta să nu sufere distrugeri cerebrale în perioada de timp în care nu va mai fi irigat. La nivelul gâtului, medicii desfac muşchii şi vasele sangvine, traheea şi esofagul. Se păstrează tiroida. A doua echipă pregăteşte gâtul donatorului, de cealaltă parte a inciziei. Ultima etapă: cele două echipe de chirurgi secţionează simultan măduva spinării pe trupurile celor doi pacienţi. Apoi, totul trebuie executat foarte repede. Capul receptorului se află în ceea ce specialiştii în hipotermie numesc "stare de moarte controlată". Capul este transferat pe corpul donatorului şi medicii se ocupă imediat de reconectarea măduvei spinării graţie unui amestec PEG-chitosan. Apoi, se rebranşează toate celelalte elemente anatomice. Trebuie început tratamentul imunosupresor, pentru a evita respingerea grefei (chiar dacă nu se ştie încă prea bine care parte a noului corp este desemnată de cuvântul "grefă"). După ce pacientul se trezeşte, el va avea nevoie de tratament psihologic, pentru a învăţa să îşi controleze noul trup. Dacă receptorul era în trecut tetraplegic, acesta va trebui să se reobişnuiască cu mişcările corpului său.
Potrivit autorului acestui studiu, chirurgii trebuie mai întâi să se antreneze, realizând experimente pe primate sau chiar pe oameni aflaţi în moarte cerebrală. Dacă totul se va derula aşa cum este prevăzut, prima grefă de cap uman ar putea fi realizată peste doi ani, afirmă Sergio Canavero.
Transplantul ar costa " până la 10 milioane de euro"
Întrebat de cotidianul elveţian Le Matin în legătură cu costul unei astfel de operaţii, medicul italian a răspuns: "până la 10 milioane de euro, ceea ce înseamnă mai puţin decât salariul unui fotbalist". Articolul din Surgical Neurology International trece foarte repede peste numeroasele probleme de ordin etic pe care le ridică o astfel de operaţie. Însă, articolul semnalează o problemă importantă: în caz de succes al grefe, este foarte posibil ca persoana operată să poată să se reproducă. Or, celulele sexuale nu sunt fabricate în creier. Copiii persoanei operate ar fi deci, din punct de vedere genetic, urmaşii donatorului mort. Întrucât nicio lege bioetică nu a prevăzut o astfel de grefă, Sergio Canavero îndeamnă societatea actuală să analizeze cu atenţie acest subiect. Într-un interviu acordat publicaţiei Le Matin, el se întreabă: "Ce se va întâmpla atunci când un bătrân miliardar chinez va cere să aibă un nou corp? Medicii se vor «servi» oare din închisori, aşa cum se întâmplă deja astăzi pentru anumite organe?". Un alt exemplu dat de medicul italian: «Să ne imaginăm un nou Albert Einstein. Am putea decide să îi grefăm capul pe un alt corp pentru a nu-l lăsa să moară. Reguli etice ar trebui să fie adoptate, înainte ca acest procedeu să cadă în mâinile unor medici mai puţin scrupuloşi".
Televiziune, dată în judecată pentru că foloseşte prea multe cuvinte străine
Un pensionar japonez, victimă a unei "deznădejdi emoţionale", a dat în judecată postul public de televiziune din Japonia, NHK, pe care îl acuză că foloseşte prea multe cuvinte străine care au făcut ca programele sale să devină de neînţeles, a anunţat ieri avocatul reclamantului. Hoji Takahashi, în vârstă de 71 de ani, solicită daune de 1,4 milioane de yeni (12.000 euro) de la postul NHK, pentru folosirea lipsită de moderaţie a cuvintelor împrumutate din alte limbi în locul termenilor japonezi echivalenţi. "Clientul meu consideră că Japonia este prea americanizată", a declarat avocatul său, Mutsuo Miyata. "Se teme că această ţară a devenit o provincie a Americii", a adăugat el.
Limba japoneză este extrem de bogată, însă japonezii adoră să caute în dicţionarele străine termeni pe care îi folosesc apoi de o manieră plină de inventivitate, schimbând nu doar pronunţia lor, pentru a-i adapta la alfabetul nipon, dar, uneori, şi semnificaţia acestora. Cuvintele astfel japonificate se află la graniţa dintre cele două limbi şi devin de neînţeles pentru persoanele care le aud pentru prima dată. Astfel, termenul englez "trouble" (problemă) devine "toraburu", iar "computer" devine "conpyutaa".
Japonezii au creat chiar şi neologisme cu sonorităţi engleze, ale căror sensuri rămân străine pentru vorbitorii nativi de limbă engleză - de exemplu "sumaho", un diminutiv pentru "smartphone".
Deşi limba lui Shakespeare furnizează majoritatea cuvintelor împrumutate - moştenirea lăsată de cei şapte ani de ocupaţie americană după Al Doilea Război Mondial şi un rezultat al fascinaţiei japonezilor pentru America -, niponii folosesc uneori cuvinte provenite din alte limbi, precum franceza ("concierge" se pronunţă "konsheruju") sau germana ("arbeit" se pronunţă "albeito").
Membru al unei asociaţii de protejare a limbii japoneze, Hoji Takahashi a decis să ducă acest caz în faţa tribunalului, întrucât NHK a ignorat toate plângerile sale, a precizat avocatul său, precizând că aici nu este vorba doar de apărarea limbii, ci şi de cultura Japoniei, a politicii sale şi a economiei ţării.
Atacurile împotriva smartphone-urilor au crescut cu peste 600%
Utilizatorii de smartphone-uri nu sunt la adăpost de piraţii informatici, care şi-au multiplicat atacurile împotriva telefoanelor mobile în acest an, folosind ca arme de la simpla escrocherie comercială până la spionajul industrial, anunţă un studiu apărut miercuri. În perioada martie 2012-martie 2013, numărul programelor suspecte introduse în telefoanele conectate la Internet a crescut cu 614%, a calculat Juniper, cu sediul în Silicon Valley. Compania arată că sistemul de operare Android, produs de Google, este cel mai expus acestor atacuri informatice, în proporţie de 92%. Acest fapt se explică prin dominaţia mondială a sistemului de operare Android în sector, unde ocupă aproximativ trei sferturi din piaţă. Dar, apreciază Karim Toubba, de la Juniper, este un semn că sistemul de operare "Android nu are un sistem cu filtru de securitate riguros", chiar dacă notează că "toate sistemele de operare au propriile vulnerabilităţi".
Primul tip de atacuri constă în mesaje comerciale trimise pentru a propune un serviciu fals, prin care se cere o plată modică, de 10 sau 50 de cenţi. În general, utilizatorii conştientizează atacul abia după ce observă câţiva cenţi în plus pe factură. Atacurile cibernetice "pot să nu lase urme", explică Toubba, fiindcă numerele utilizate sunt închise imediat după încasarea banilor în doar câteva zile. Adeseori, aceasta se prezintă sub forma unui SMS sau unor email-uri care propun actualizarea unui program sau unei aplicaţii. Studiul relevă că majoritatea atacurilor sunt iniţiate din Rusia sau China.
Juniper observă, de asemenea, dezvoltarea unor atacuri mai sofisticate, precum piratarea unor date ale companiilor sau guvernamentale. "Ei (piraţii) pot utiliza aparatul ca un dispozitiv de recunoaştere înainte să meargă mai departe în reţeaua unei întreprinderi", explică Toubba, notând că numeroşi salariaţi au acces la serverul de la serviciu prin intermediul telefonului personal.
Găgăuzia vrea independenţă faţă de Republica Moldova
Un grup de cetăţeni din Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia a strâns mii de semnături pentru a cere Adunării Populare să ia atitudine în privinţa respectării autonomiei regiunii, generând speculaţii privind un posibil referendum de independenţă, ce a creat îngrijorare la Chişinău. Potrivit preşedintelui Comisiei Juridice a Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgundji, peste 6.000 de persoane din 26 de localităţi au trimis o solicitare, cerând respectarea autonomiei regiunii, relatează PRO TV Chişinău. Burgundji susţine că, dacă timp de un an Chişinăul nu le va respecta autonomia, adoptând legi contrar statutului regiunii, atunci în decembrie 2014 va fi organizat un referendum privind independenţa faţă de Republica Moldova. Oficialii de la Chişinău au reacţionat cu îngrijorare la cuvântul independenţă. Preşedintele a calificat intenţia drept o acţiune a duşmanilor cursului european, iar premierul a afirmat că este un lucru serios, care ar putea pune în pericol integritatea şi independenţa ţării.
Autonomia Găgăuziei a fost recunoscută în decembrie 1994 şi este garantată de Constituţie.
Romancele care l-au sprijinit pe Berlusconi riscă şapte ani de închisoare
Româncele Ioana Vişan şi Ioana Claudia Amarghioalei riscă să intre la puşcărie pentru mărturie mincinoasă în favoarea lui Silvio Berlusconi. Femeile riscă nu mai puţin de şapte ani de închisoare. Recent, Silvio Berlusconi a fost condamnat la 7 ani cu executare pentru sex cu prostituata minoră supranumită Ruby, şi trafic de influenţă, potrivit click.ro.
După anunţarea sentinţei, procurorii vor pedeapsa maximă de 7 ani de închisoare şi pentru persoanele care l-au susţinut pe fostul premier italian, acuzându-le de mărturie mincinoasă. În lista celor 32 de martori socotiţi mincinoşi figurează şi Ioana Vişan şi Ioana Claudia Amarghioalei. Româncele, ca şi celelalte participante la seratele deocheate, au dezminţit că ar fi făcut sex pe bani cu premierul italian şi că ar fi fost plătite ca să tacă.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
