Internațional

MOZAIC STIRI INTERNTIONALE: Europa de Est se simte bine în UE

Ziarul de Vrancea
26 iun 2013 418 vizualizări
Cu mici excepţii, est-europenii îşi păstrează entuziasmul privind proiectul european, în ciuda austerităţii dictate de Bruxelles

Slovenii, afectaţi de o gravă recesiune, se declară încântaţi să îi primească pe croaţi în marea familie europeană pe 1 iulie, dar, ca buni vecini, ei ţin să îi avertizeze că "în curând veţi ajunge lângă noi, în iad!", relatează AFP.
Acest avertisment amical, auzit frecvent în această mică ţară balcanică, nu reprezintă cu adevărat un regret faţă de apartenenţa la blocul european, însă regimul de austeritate actual din ţară, impus de Bruxelles, a redus credinţa slovenilor în Uniunea Europeană (UE).
Majoritatea ţărilor care au aderat la UE în 2004 şi 2007, continuă să considere, totuşi, foarte pozitivă o aderare, care le-a adus fonduri pentru modernizarea infrastructurilor şi le-a permis să scape din sfera de influenţă a Rusiei. Intrarea în UE a ţărilor din est, ţinute decenii în spatele "Cortinei de Fier", a modificat în mod profund viaţa de zi cu zi. "Pentru prima dată există un serviciu de colectare a gunoiului în satul bunicii mele", declară Cristian Ghinea, un analist politic român.
Polonia, cel mai mare beneficiar al fondurilor de coeziune - 67,3 miliarde de euro în perioada 2007-2013 - a construit sau modernizat peste 10.000 de kilometri de drum şi 1.600 de kilometri de cale ferată. Calitatea vieţii, dar şi libertatea circulaţiei sunt deosebit de apreciate.
Două milioane de polonezi şi tot atâţia români trăiesc şi muncesc în străinătate. Lituanienii se află între "campionii" emigrării. În Bulgaria, cea mai săracă ţară din Europa, peste 70% dintre familii îşi încurajează copiii să studieze în străinătate, potrivit unui sondaj al institutului NCIOM.
Reforme ale sistemului judiciar, întreprinse sub presiunea continuă a Bruxelles-ului, sunt văzute, de asemenea, cu ochi buni de populaţiile sătule de corupţia ce afectează clasele conducătoare. Slovenii, la sfârşitul lui 2012, şi apoi bulgarii, în această iarnă şi din nou de câteva săptămâni, au ieşit în stradă pentru a denunţa impunitatea de care se bucură elitele lor politice. Cetăţenii acestor ţări au uneori mai multă încredere în instituţiile europene decât în Guvernele lor. "Intrarea în UE a fost un lucru bun, pentru că a obligat oficiali politici să aplice reforme", apreciază Atena, o angajată a unei bănci din Bucureşti.

Cota de popularitate a UE în rândul "nou-veniţilor"

Polonezii sunt euroentuziaşti convinşi. În aprilie, aproximativ 73% dintre ei susţineau ideea europeană, un nivel ridicat, chiar dacă a scăzut cu cinci puncte din luna februarie, potrivit unui sondaj realizat de Institutul CBOS.
Din punct de vedere politic, Polonia nu îşi ascunde ambiţiile de a juca în curtea "marilor" puteri. Rolul său regional s-a văzut recent datorită vizitelor premierului chinez şi şefului Guvenului japonez, care s-au întâlnit la Varşovia cu alţi lideri din Europa Centrală. Pe de altă parte, doar între 30 şi 40% dintre cehi se declară încrezători în UE, potrivit unor sondaje, un număr în scădere constantă, începând din 2010, când nivelul încă depăşea 50%. În schimb, slovacii fac parte din rândul celor mai fervenţi susţinători ai UE. Potrivit celui mai recent sondaj pe această temă, care datează din februarie 2013, 71% dintre persoanele intervievate se simt cetăţeni europeni, iar 72% apreciază că libera circulaţie a cetăţenilor în cadrul UE este benefică pentru economia Slovaciei. Aspectul liberei circulaţii în Europa îi atrage foarte mult pe lituanieni. Numeroşi tineri pleacă să studieze sau să lucreze în străinătate. În 2010, peste 7.000 de lituanieni studiau în străinătate, la toate nivelurile, ceea ce corespunde cu 3,5% din totalul studenţilor lituanieni. Eurooptimismul ungarilor s-a mai stins începând din 2010. La aproape 76% până în 2011, popularitatea UE a intrat în declin în 2011 sub influenţa retoricii negative a premierului conservator Viktor Orban, potrivit căruia UE ar fi responsabilă de toate relele care afectează ţara sa. Potrivit ultimului sondaj al institutului Median, efectuat în martie 2013, o largă majoritate a ungarilor (63%) se declară totuşi încă mulţumiţi că fac parte din UE.
Trei sferturi dintre români (74%) consideră apartenenţa la familia europeană drept un fapt pozitiv, potrivit unui sondaj din 9 mai al Institului pentru sondaje şi anchete sociologice. Procentajul lor a crescut cu patru puncte în comparaţie cu studiul precedent din vara anului 2012. Românii apreciază faptul că pot să călătorească mai uşor, dar şi schimbările pe care UE le-a adus în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei.

Oprah Winfrey este cea mai influentă celebritate din lume

n ea este urmată de Lady Gaga şi Steven Spilberg, într-un top Forbes dominat de femei

Oprah Winfrey a fost desemnată cea mai influentă celebritate din lume în 2013, potrivit topului anual întocmit de revista Forbes. În ultimii doi ani, Oprah Winfrey a ocupat locul al doilea în acest top. Totodată, este pentru a cincea oară când celebra prezentatoare TV, supranumită "regina talk-show-urilor", se află pe primul loc în acest top 100 al celor mai influente celebrităţi din lume. Cântăreaţa Lady Gaga se află pe locul al doilea, iar regizorul Steven Spielberg încheie podiumului, clasându-se pe locul al treilea. Cântăreţele Beyonce şi Madonna ocupă poziţia a patra, respectiv a cincea. "Nu există nimeni altcineva cu atât de multă consistenţă şi putere", a declarat Dorothy Pomerantz, editor la Forbes.com. "Există doar trei persoane care au fost incluse în fiecare dintre listele noastre pe care le-am întocmit din 1999 până în prezent. Ei sunt Oprah Winfrey, Howard Stern şi Steven Spielberg", a mai spus aceasta. Cântăreaţa şi actriţa Jennifer Lopez, care a ocupat primul loc în topul din 2012, a coborât în acest an pe locul al 12-lea.
Cu venituri de 77 milioane de dolari obţinute în perioada iunie 2012 - iunie 2013, Oprah Winfrey nu este însă vedeta cu cele mai mari încasări realizate în ultimul an, această onoare revenindu-i cântăreţei Madonna, cu venituri de 125 milioane de dolari. Editorii revistei Forbes au explicat această inadvertenţă prin faptul că poziţia pe care Oprah Winfrey o deţine la Hollywood, prezenţa ei în presa scrisă, televiziune şi platformele de socializare au fost elementele care i-au asigurat acesteia primul loc în topul celor mai influente celebrităţi din lume.
Steven Spielberg, care a obţinut venituri de 100 milioane de dolari în ultimul an, este bărbatul care ocupă cea mai înaltă poziţie din acest top Forbes, devansându-l pe rockerul Bon Jovi (locul 7), jucătorul de tenis Roger Federer (locul 8) şi cântăreţul Justin Bieber (locul 9). Topul 10 al celor mai influente celebrităţi din lume este completat de cântăreaţa Taylor Swift (locul 6) şi prezentatoarea de televiziune Ellen DeGeneres (locul 10).
Revista Forbes a întocmit acest top în funcţie de veniturile obţinute de celebrităţi din turnee, vânzări de carte, contracte, sponsorizări, filme şi alte surse. Fiecare vedetă a primit un scor de vandabilitate, întocmit de compania californiană de cercetări de piaţă E-Poll.

Curtea Supremă a SUA a invalidat legea ce defineşte căsătoria ca pe o uniune bărbat-femeie

Curtea Supremă a Statelor Unite a invalidat ieri legea ce apără căsătoria definind-o ca pe o uniune între un bărbat şi o femeie. Legea, care datează din 1976, este "anticonstituţională, deoarece ea este o privare a accesului la libertate a persoanelor care este protejat de al Cincilea Amendament", a stabilit Curtea, plasându-se astfel de partea avizului Guvernului Obama. Această decizie permite cuplurilor homosexuale căsătorite legal în 12 dintre cele 50 de state şi în capitală, Washington, să aibă acces la aceleaşi avantaje federale ca şi cuplurile heterosexuale.

Zeci de deţinuţi şi-au tăiat venele într-o închisoare din Rusia

Aproximativ 40 de deţinuţi ai unei colonii penitenciare din Irkuţk, în Siberia, şi-au tăiat venele, ieri, în semn de protest faţă de condiţiile de detenţie, au anunţat autorităţile penitenciare ruse. În cursul dimineţii, "aproximativ 400 de persoane s-au reunit în piaţa centrală a instituţiei. Treizeci şi nouă de condamnaţi şi-au tăiat venele în mod superficial, cu scopuri evidente de şantaj", anunţă filiala locală a Serviciului rus pentru Aplicarea Pedepselor într-un comunicat. Toţi au primit îngrijiri medicale şi prognosticul lor vital nu este angajat, adaugă instituţia. "Deţinuţii reclamă o îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie", precizează sursa, care subliniază că situaţia a revenit la normal după câteva ore.
Potrivit Parchetului General, deţinuţii se plâng de preţurile de la magazinul închisorii, de calitatea mâncării şi îngrijirilor medicale. Acţiuni de grevă a foamei şi mutilare a unor părţi ale corpului de către deţinuţi sunt forme de protest curente în închisorile din Rusia. Organizaţii pentru apărarea drepturilor omului apreciază că aceste acţiuni sunt cauzate de bătăile, torturile şi abuzurile autorităţilor penitenciare, care îi constrâng adeseori pe deţinuţi să-şi denunţe colegii sub promisiunea unei eliberări anticipate.
Rusia înregistrează 640.000 de deţinuţi la o populaţie de 143 de milioane de locuitori, potrivit serviciilor penitenciare ruse.

Material folosit de companiile aeriene, fabricat în închisorile din China?

Compania australiană Qantas a lansat ieri o anchetă, după apariţia unor informaţii de presă potrivit cărora căştile utilizate în aparatele sale sunt produse într-o închisoare chineză unde deţinuţii ar fi bătuţi şi menţinuţi în izolare dacă obiectivele de producţie nu sunt atinse. Conform Australian Financial Review, mai multe companii aeriene mari, între care Qantas, British Airways şi Emirates, utilizează dispozitive fabricate în închisoarea din Dongguan, în provincia Guangdong (sud). Doi deţinuţi recent eliberaţi, între care neozeelandezul Danny Cancian, au anunţat pentru publicaţie că deţinuţii fabricau căştile distribuite pasagerilor de la clasele economice ale celor trei companii aeriene. În caz de neîndeplinire a obiectivului de producţie, deţinuţii erau "duşi afară", unde li se administrau şocuri electrice cu ajutorul pistoalelor Taser, a povestit Danny Cancian, care a ispăşit o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru omor din culpă. "Este un mediu crud. Te trezeşti în fiecare dimineaţă întrebându-te dacă vei supravieţui în ziua care se anunţă", a spus el. Deţinuţii erau plătiţi cu 8 yuani pe lună (1 euro) şi lucrau peste 70 de ore pe săptămână, a adăugat el.
Un alt fost deţinut, care nu a vrut să fie menţionat, a anunţat că fabrica inductoare pentru aparate electrice şi căşti. "Da, am fabricat pentru compania australiană Qantas, cea cu cangur pe logo", a declarat el. "Am mai făcut pentru Emirates, British Airways şi pentru alţii", a adăugat el.
Australian Financial Review citează un reprezentant al societăţii Dongguan City Joystar Electronic Company care confirmă că întreprinderea sa a recurs la forţa de muncă din închisoare pentru comenzi importante şi a furnizat 300.000 de căşti pentru Qantas la începutul anului 2012. Aceste căşti au fost comandate de firma vietnameză Airphonics, principalul furnizor al companiei aeriene Qantas pentru căşti.

Peste 100.000 de morţi de la începutul revoltei în Siria

Cel puţin 100.191 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise în Siria de la începutul revoltei împotriva regimului preşedintelui Bashar al-Assad, a anunţat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Acest bilanţ include 36.661 de civili, 18.072 de combatanţi rebeli şi 25.407 membri ai forţelor guvernamentale, a anunţat organizaţia neguvernamentală care se bazează pe o reţea de militanţi şi surse medicale şi militare în toată ţara. Numărul morţilor a fost înregistrat până la 24 iunie. Printre civili figurează 3.330 de femei şi 5.144 de copii cu vârste mai mici de 16 ani.
Victimele din rândul rebelilor sunt 13.539 de civili înarmaţi şi 2.518 combatanţi străini, majoritatea adepţi ai jihadului, şi 2.015 dezertori.
Trupele regimului sunt sprijinite de miliţii, care au pierduti 17.311 membri, şi de combatanţi ai puternicei mişcări armate şiite libaneze Hezbollah, cu 169 de morţi. Organizaţia a numărat, de asemenea, 2.571 de cadavre neidentificate şi a afirmat că soarta a peste 10.000 de deţinuţi şi a câtorva sute de soldaţi capturaţi de rebeli este necunoscută.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.