Internațional

Cum şi-a respectat Obama promisiunile făcute la Berlin în 2008

Ziarul de Vrancea
19 iun 2013 384 vizualizări
Barack Obama, care a electrizat în campania din 2008 pentru Casa Albă aproximativ 200.000 de berlinezi, încarnând schimbarea, a revenit ieri la Berlin, comentează AFP. În urmă cu cinci ani, candidatul Obama îşi prezenta obiectivele de politică externă, convins că lumea avea în faţa sa oportunitatea să definească noi "posibilităţi".

Iată un raport de etapă.  "A venit vremea să terminăm cu teroarea şi extremismul care o alimentează...", spunea el. Osama ben Laden este mort, iar Obama a reuşit să îi elimine pe principalii lideri ai reţelei teroriste Al-Qaida, cu preţul utilizării nemiloase a avioanelor fără pilot. Statele Unite nu au fost vizate în timpul administraţiilor sale, cu siguranţă, de atacuri comparabile cu cel de la 11 septembrie 2001, iar Al-Qaida s-a transformat într-o "marcă" de care s-au apropiat grupări mai mici, mai disparate, devenind un teren favorabil unei noi insecurităţi. În schimb, atentatul de la Boston a dezvăluit existenţa unui extremism pe teritoriul american, preşedintele nu şi-a onorat promisiunile cu privire la închiderea centrului militar de detenţie de la Guantanamo Bay (Cuba), iar grupuri în domeniul apărării drepturilor civice îşi exprimă îngrijorarea cu privire la dezvoltarea unor programe de supraveghere. "Este momentul să terminăm cu teroriştii care ne ameninţă securitatea în Afganistan...", afirma Obama. Revenirea preşedintelului american la Berlin se întamplă la doar o zi de la preluarea controlului asupra securităţii ţării de către Guvernul afgan. Însă, după cel mai lung război purtat de către SUA, continuă să existe îndoieli cu privire la capacitatea forţelor locale de a-şi asigura misiunea, după ce NATO se va fi retras definitiv dintr-o regiune în care talibanii sunt prezenţi în continuare.

Europa, lăsată de izbelişte

"A venit vremea să ne reînnoim angajamentul pentru o lume fără arme nucleare...", spunea şeful statului american. El a reuşit să semneze un nou tratat START (Strategic Arms Reduction Treaty) cu Rusia, dar, în paralel, calea urmată de Iran şi Coreea de Nord lasă senzaţia amară că bilanţul său este neterminat. "A venit vremea ca fiecare ţară din Europa să poată să îşi aleagă propriul destin, eliberată de umbrele trecutului..." afirma el. Acest mesaj a fost interpretat ca o susţinere a unei Uniuni Europene (UE) puternice şi ca un îndemn la relaţii mai bune cu Rusia. Însă, în contextul în care Europa se împotmolea în criza datoriei, Obama a părut în mod clar mai interesat de Asia, în pofida faptului că îşi utilizează, în prezent, toată influenţa în negocierile privind încheierea unui acord de liber-schimb UE-Statele Unite. În ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia, Obama a reuşit, în primul rând, să le imprime un nou imbold, dar revenirea lui Vladimir Putin la preşedinţie a provocat un îngheţ, confirmat de dosarul sirian, în care cele două mari puteri au poziţii opuse. "A venit vremea să răspundem apelurilor în favoarea unei noi ordini în Orientul Mijlociu... ", spunea preşedintele Statelor Unite. Unul dintre obiectivele prioritare ale preşedinţiei sale a fost scoaterea ţării din conflicte scumpe financiar şi politic în regiune. Trupele americane s-au retras din Irak, însă ţara pare că se află din nou pe marginea prăpastiei. Obama nu putea să îşi imagineze cutremurul politic pe care avea să îl reprezinte "primăvara arabă" şi a răspuns cu greu în mod coerent. În conflictul palestiniano-israelian, el s-a lovit de intransigenţa celor două tabere, în timp ce situaţia din Siria riscă să destabilizeze întreaga regiune. "A venit momentul să ne unim pentru a salva planeta... ", afirma Obama. Promisiunile sale vizând încălzirea globală nu au rezistat fricii americanilor de a vedea adoptate măsuri riscând să fragilizeze o economie care se confrunta, deja, cu criza. La începutul lunii, preşedintele american şi omologul său chinez Xi Jinping au semnat, totuşi, un acord asupra unui efort comun în lupta împotriva hidrofluorcarbonilor (HFC), gaze industriale considerate un fel de "super"-gaze cu efect de seră.

Europa, lăsată de izbelişte

"A venit vremea să ne reînnoim angajamentul pentru o lume fără arme nucleare...", spunea şeful statului american. El a reuşit să semneze un nou tratat START (Strategic Arms Reduction Treaty) cu Rusia, dar, în paralel, calea urmată de Iran şi Coreea de Nord lasă senzaţia amară că bilanţul său este neterminat. "A venit vremea ca fiecare ţară din Europa să poată să îşi aleagă propriul destin, eliberată de umbrele trecutului..." afirma el. Acest mesaj a fost interpretat ca o susţinere a unei Uniuni Europene (UE) puternice şi ca un îndemn la relaţii mai bune cu Rusia. Însă, în contextul în care Europa se împotmolea în criza datoriei, Obama a părut în mod clar mai interesat de Asia, în pofida faptului că îşi utilizează, în prezent, toată influenţa în negocierile privind încheierea unui acord de liber-schimb UE-Statele Unite. În ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia, Obama a reuşit, în primul rând, să le imprime un nou imbold, dar revenirea lui Vladimir Putin la preşedinţie a provocat un îngheţ, confirmat de dosarul sirian, în care cele două mari puteri au poziţii opuse. "A venit vremea să răspundem apelurilor în favoarea unei noi ordini în Orientul Mijlociu... ", spunea preşedintele Statelor Unite. Unul dintre obiectivele prioritare ale preşedinţiei sale a fost scoaterea ţării din conflicte scumpe financiar şi politic în regiune. Trupele americane s-au retras din Irak, însă ţara pare că se află din nou pe marginea prăpastiei. Obama nu putea să îşi imagineze cutremurul politic pe care avea să îl reprezinte "primăvara arabă" şi a răspuns cu greu în mod coerent. În conflictul palestiniano-israelian, el s-a lovit de intransigenţa celor două tabere, în timp ce situaţia din Siria riscă să destabilizeze întreaga regiune. "A venit momentul să ne unim pentru a salva planeta... ", afirma Obama. Promisiunile sale vizând încălzirea globală nu au rezistat fricii americanilor de a vedea adoptate măsuri riscând să fragilizeze o economie care se confrunta, deja, cu criza. La începutul lunii, preşedintele american şi omologul său chinez Xi Jinping au semnat, totuşi, un acord asupra unui efort comun în lupta împotriva hidrofluorcarbonilor (HFC), gaze industriale considerate un fel de "super"-gaze cu efect de seră.





n


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.