Veşti bune din Iran
Moderatul Hassan Rohani a câştigat alegerile prezidenţiale din Iran, punând capăt celor opt ani de putere executivă conservatoare, a anunţat sâmbătă ministrul iranian de Interne. Rohani, susţinut de taberele moderată şi reformatoare, a obţinut 50,68 la sută din voturi în primul tur de scrutin, disputat vineri, în faţa a cinci candidaţi conservatori. El îi succedă lui Mahmoud Ahmadinejad, a cărui realegere contestată în 2009 a dat naştere unor manifestaţii masive reprimate violent. Rohani a promis mai multă flexibilitate în dialogul cu Occidentul, dar victoria sa nu va marca totuşi o ruptură în politica Republicii Islamice, dosarele strategice precum cel nuclear sau relaţiile internaţionale fiind sub autoritatea directă a Ghidului Suprem, Ali Khamenei.
Pe plan diplomatic, Marea Britanie i-a cerut lui Rohani "să pună Iranul pe un nou drum", în special "să se ocupe de îngrijorările comunităţii internaţionale cu privire la programul nuclear", în timp ce Franţa s-a declarat "pregătită să colaboreze" cu el, pe acest dosar dar şi în privinţa "angajamentelor Iranului în Siria". Coaliţia opoziţiei siriene i-a cerut noului preşedinte să revadă poziţia ţării sale, aliat fidel al regimului lui Bashar al-Assad. Israelul a minimalizat însă rolul noului preşedinte iranian, subliniind că Ghidul Suprem este cel care decide politica nucleară iraniană. "Programul nuclear al Iranului a fost decis până în prezent de Khamenei, nu de preşedintele iranian", a declarat Ministerul israelian de Externe.
Învingătorul a fost felicitat de ceilalţi candidaţi şi de Ahmadinejad, precum şi de Ghidul Suprem care a afirmat că "toată lumea ar trebui să îl ajute pe noul preşedinte şi Guvernul său".
Un "şeic diplomat"
În vârstă de 64 de ani, Hassan Rohani, cunoscut pentru discursul său moderat, este un apropiat al fostului preşedinte Akbar Hashemi Rafsandjani (moderat), care a cerut populaţiei - la fel ca succesorul lui, Mohammad Khatami, (reformator) - să voteze în favoarea lui. În câteva zile, această "uniune sacră" a mobilizat o mare parte a electoratului care voia boicotarea scrutinului după reprimarea manifestaţiilor ce au urmat alegerilor prezidenţiale din 2009. Rohani a fost vicepreşedintele Parlamentului şi negociator-şef în dosarul nuclear în perioada 2003-2005. În această perioadă el şi-a câştigat apelativul de "şeic diplomat". În 2003, în timpul negocierilor cu Parisul, Londra şi Berlinul, el a acceptat suspendarea activităţilor de îmbogăţire a uraniului de către Iran şi aplicarea protocolului adiţional al Tratatul de neproliferare (TNP), care permitea inspecţii inopinate la instalaţiile nucleare iraniene. Prin această decizie, el a câştigat respectul occidentalilor, dar conservatorii l-au acuzat că s-a aflat "sub şarmul cravatei şi apei de toaletă ale lui Jack Straw", care în perioada respectivă era ministru britanic de Externe. În timpul campaniei electorale, Rohani a reiterat că este susţinătorul unei flexibilităţi mai mari pentru a pune capăt sancţiunilor occidentalilor legate de programul nuclear controversat al Iranului. Critic al predecesorului său, Mahmoud Ahmadinejad, căruia el i-a reproşat că şi-a atras inutil ostilitatea comunităţii internaţionale, acest sexagenar a ales ca simbol cheia, care deschide, potrivit lui, uşa soluţiilor pentru problemele ţării. Rohani nu a exclus - "chiar dacă va fi dificil", în opinia lui - discuţiile directe cu Statele Unite, inamicul istoric al Republicii Islamice, pentru a rezolva criza nucleară.
În timpul campaniei electorale, el a urmărit să păstreze distanţa faţă de candidaţii reformatori învinşi la alegerile din 2009, Mir Hossein Mousavi şi Mehdi Karrubi, aflaţi în arest la domiciliu. Originar din Sorkhey, în provincia Semnan (la sud-est de Teheran), Rohani este titularul unui doctorat în drept la Universitatea din Glasgow. El este căsătorit şi are patru copii.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
