MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Două trenuri s-au ciocnit în Argentina
Un tren de pasageri a lovit o garnitură staţionată, în localitatea Cestelar, situată în apropiere de Buenos Aires. "Pentru moment, avem informaţii privind trei decese şi cel puţin 70 de răniţi", a declarat Carlos Grillo, un oficial din Castelar.
Cine va fi urmaşul lui Ahmadinejad
Iranul îşi alege astăzi preşedintele după o campanie controlată de putere, care pune capăt erei Ahmadinejad, marcată de opt ani de confruntare cu Occidentul asupra dosarului nuclear şi de sancţiunile care au plonjat ţara într-o criză economică.
În iunie 2009, Republica Islamică a fost afectată de manifestaţii împotriva realegerii contestate a lui Mahmoud Ahmadinejad, reprimate sever. În acest an, Ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, vrea "alegeri ordonate, calme şi fără contestări", comentează Alireza Nader, cercetător la centrul american RAND corporation.
Washingtonul şi Parisul au denunţat "lipsa de transparenţă" a procesului de selecţie a celor opt candidaţi, dintre care cinci conservatori mai mult sau mai puţin apropiaţi Ghidului, realizat de Consiliul Gardienilor Constituţiei.
Această instanţă, controlată de ultrareligioşi, l-a exclus pe fostul preşedinte moderat Akbar Hashemi Rafsandjani (1989-1997) şi pe candidatul susţinut de Ahmadinejad, Esfandiar Rahim Mashaei.
Printre pretendenţi se află Ali Akbar Velayati şi Said Jalili, doi consilieri apropiaţi ai Ghidului, actualul primar al Teheranului Bagher Ghalibaf, un tehnocrat cu trecut militar şi poliţienesc, moderatul Hassan Rohani care a surprins prin discursul său ofensiv şi fostul şef al Gardienilor Revoluţiei Mohsen Rezai. Ultimul candidat aflat în cursă, moderatul Mohammad Gharazi, fost ministrul al Comunicaţiilor, este considerat ca având foarte puţine şanse. Alţi doi candidaţi s-au retras în această săptămână.
Constituţia îi interzice lui Ahmadinejad să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv.
Criza economică, mai importantă decat alegerile
Campania a fost anostă: au fost trei dezbateri televizate cu format foarte strict, practic niciun afiş în ţară, unde reuniunile publice ale militanţilor sunt interzise. Mir Hossein Moussavi şi Mehdi Karroubi, liderii mişcării de contestare din 2009, care sunt de doi ani consemnaţi la domiciliu, s-au invitat totuşi la dezbatere, cu slogane care cereau eliberarea lor la funeraliile unui lider religios reformator.
Ayatollahul Khamenei, în vârstă de 73 de ani, a făcut apel la o participare masivă care ar fi "un vot de încredere pentru regim". Dar cei 50,5 milioane de alegători sunt mai preocupaţi de criza economică.
Iranul s-a angajat într-o luptă dură cu marile puteri, care suspectează programul său nuclear, relansat în 2005, după preluarea puterii de către Ahmadinejad, că ar ascunde un aspect militar. Teheranul dezminte orice ambiţie războinică şi cere recunoaşterea dreptului său de a dispune de energie nucleară civilă. Ayatollahul Khamenei, care are ultimul cuvânt în dosarele sensibile, a afirmat periodic că bomba atomică este un "haram" (interzisă prin legea islamică). În faţa intransigenţei, criticate de unii candidaţi, a negociatorului iranian Said Jalili, ONU şi marile puteri au impus sancţiuni economice, sporite în 2012 de un embargo financiar şi petrolier al Statelor Unite şi Uniunii Europene. În total, programul nuclear a costat Iranul "peste 100 de miliarde de dolari pierderi din investiţii străine şi venituri petroliere", estimează Karim Sadjadpour, expert al Fundaţiei Carnegie pentru pace, cu sediul în Statele Unite.
Exporturile de petrol, sursă majoră de venituri, au scăzut cu 40 la sută în 2012, potrivit Guvernului. Izolat de sistemul bancar internaţional, Teheranul nu îşi mai poate repatria petrodolarii, evaluaţi la cinci miliarde de dolari pe lună. Economia a fost afectată dur, cu o inflaţie oficială ce depăşeşte 30 la sută şi o devalorizare de aproape 80 la sută a monedei sale, rialul. Costul "coşului zilnic" a crescut cu 63 la sută într-un an, afirmă un specialist în domeniu.
Trei militante Femen, condamnate la închisoare în Tunisia
Trei militante europene ale grupului Femen au fost condamnate miercuri, în Tunisia, la patru luni de închisoare pentru o acţiune topless, o decizie care aduce atingere libertăţii de exprimare în această ţară condusă de către islamişti, potrivit susţinătorilor lor. Cele trei militante, două de naţionalite franceză şi una germană, închise începând din 29 mai, vor ispăşi o pedeapsă de "patru luni şi o zi de închisoare pentru atingeri aduse bunelor moravuri şi pudorii", a declarat unul dintre avocaţii lor, Souhaib Bahri, precizând că apărarea va face apel. Judecătorul a refuzat totodată cererea de constituire a unei părţi civile din 14 asociaţii islamice.
Inna Şevcenko, conducătoarea mişcării Femen la Paris, a declarat că această pedeapsă severă va antrena noi acţiuni în Tunis şi arată caracterul "dictatorial" al Tunisiei, unde, după revoluţia din 2011, islamiştii din partidul Ennahda au ajuns la putere. "Noi suntem foarte furioase din cauza acestui verdict foarte dur şi vom continua acţiunile în Tunisia, le pregătim deja, le vom extinde, le vom multiplica", a adăugat ea.
Islamiştii, aflaţi la putere, sunt frecvent acuzaţi că intenţionează să anuleze drepturile dobândite de către femeile tunisiene care, fără să beneficieze de egalitatea între femei şi bărbaţi, dispun de drepturi mai largi în lumea arabă.
Mii de copii au fost omorâţi în conflictul din Siria
Mii de copii au fost ucişi în perioada conflictului din Siria, care a început în martie 2011 şi continuă şi în prezent, relevă un nou raport al Naţiunilor Unite dedicat implicării copiilor în conflictele armate de pe glob. După cum se menţionează în raport, trupele guvernamentale şi rebelii folosesc deopotrivă copii şi adolescenţi ca atentatori sinucigaşi şi scuturi umane. În plus, grupările armate ale opoziţiei siriene antrenează copii şi în activităţi precum transportul de arme şi muniţie. Conform datelor menţionate în raportul ONU, armata siriană a recurs la torturarea copiilor suspectaţi de legături cu rebelii.
Incendii scăpate de sub control în Colorado
Un incendiu scăpat de sub control face ravagii cu începere de marţi în statul american Colorado (vest), ducând la evacuarea a mii de persoane şi distrugerea a zeci de imobile, au anunţat autorităţile. Mai multe incendii lovesc în prezent Colorado, alimentate de temperaturile ridicate, nivelul scăzut al umidităţii şi de vânturi puternice. Cel mai violent este Black Forest Fire care a înghiţit, potrivit celui mai recent bilanţ, aproximativ 3.500 de hectare din apropiere de Colorado Springs, al doilea oraş ca mărime din acest stat. Un bilanţ ce s-ar putea ridica la peste 4.500 de hectare, după ce vor fi realizate planuri topografice mai precise, a avertizat în cursul serii Terry Maketa, şeriful comitatului El Paso. Circa 150 de pompieri au luptat miercuri cu flăcările, ajutaţi în special de 48 de elicoptere şi membri ai Gărzii naţionale. Aproximativ 9.500 de locuitori ai regiunii au fost avertizaţi să părăsească locurile, iar peste 900 de deţinuţi dintr-un centru de corecţie din apropiere de Colorado Springs au fost mutaţi într-o altă închisoare. Numărul caselor distruse până miercuri seară era de 92, însă este un bilanţ provizoriu, potrivit şerifului.
Jumătate din populaţia turcă este împotriva protestelor
Mai bine de jumătate din populaţia turcă (52,5%) nu sprijină protestele care afectează de două săptămâni ţara, iar circa o treime le sprijină în mod categoric sau parţial, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie. Studiul, efectuat pe un eşantion de 3.643 de persoane din întreaga Turcie şi publicat pe site-ul centrului de cercetări sociale Andy-ar, arată că 93% au cunoştinţă de proteste. Conform studiului, 52,5% au declarat că nu sprijină protestele, 24,3% au spus că le sprijină, 6,8% le sprijină numai "parţial" şi 16,4% au refuzat să răspundă. Pe de altă parte, 12% au spus că au participat într-un fel oarecare la proteste.
Intenţiile de vot exprimate în acest sondaj de opinie reflectă destul de fidel rezultatele alegerilor din 2011, cu 49,6% pentru Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP). Totodată, 23,3% ar vota astăzi pentru Partidul Popular Republican (CHP, de opoziţie), care se menţine ca a doua forţă politică, urmat de Acţiunea Naţionalistă (MHP), cu 16%, şi Partidul Păcii şi Democraţiei (BDP), cu 7,5%. Restul de 3,7% se împarte între formaţiuni mai mici. Sondajul de opinie nu menţionează numărul persoanelor indecise.
O pisică are două capete
Marţi dimineaţă s-a născut în statul Oregon o pisică cu două capete. Potrivit primelor examinări, toate organele vitale îi funcţionează normal, scrie 20minutes.ch. Pisica s-a născut într-o familie din localitatea Amity (Oregon, vestul Statelor Unite). Stephanie Durkee, stăpâna pisicii, a dus-o la veterinar şi s-a liniştit aflând că totul este în regulă, mai puţin cele două capete. Pisica, femelă, a fost botezată Deucy de familia Durkee. Pisicile cu două capete sunt foarte rare. Numite "Ianus", au o durată de viaţă mai scurtă decât a celorlalte pisici.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
