Speranţe mici pentru femei la alegerile prezidenţiale din Iran
Discursul candidaţilor a fost dominat de criza economică ce a afectat ţara, aflată sub sancţiunile internaţionale dictate pentru a o constrânge să îşi înceteze activităţile nucleare sensibile. Puţini dintre ei au promis ameliorarea condiţiilor femeilor iraniene, care reprezintă peste jumătate din populaţie şi care sunt supuse unui cod islamic sever, oficial pentru a le proteja. Dar aceasta nu descurajează unele alegătoare să meargă la urne, în pofida speranţelor temperate de realegerea contestată a lui Mahmoud Ahmadinejad în 2009. Reprimarea mişcării de contestare care a urmat a vizat în special apărătorii drepturilor femeilor. "Alegerile sunt o ocazie" de a promova statutul femeilor, afirmă Minu Mortazi, o militantă care le cere iranienelor să voteze, chiar fără convingere. "Chiar un candidat care promite ameliorarea situaţiei femeilor în propriul cămin, prin garantarea unei siguranţe financiare, merită un vot", afirmă ea. "Este o platformă care se construieşte şi care le permite femeilor să acceadă la mai multe drepturi". Fereshteh Rouhafza, membră a campaniei candidatului conservator Said Jalili, a preconizat recunoaşterea ca loc de muncă oficial a statutului de "femeie casnică" şi de a promova femeile ca "mame şi soţii".
Cu ce se ocupă "Poliţia moralei"
Pentru candidatul reformatorilor Hassan Rohani, "discriminările faţă de femei nu sunt tolerabile". "În prezent, avem nevoie de progrese în societate şi de aceea trebuie să le acordăm atenţie femeilor".
În pofida unui statut de invidiat faţă de alte ţări cu aceeaşi religie, femeile se confruntă în Iran cu legi ce datează de la Revoluţia Islamică din 1979 care le dezavantajează în ceea ce priveşte căsătoria, divorţul sau moştenirea. Ele nu au acces la funcţiile de judecător şi vârsta de responsabilitate a scăzut la nouă ani faţă de 15 pentru băieţi. Ele nu pot lucra sau obţine un paşaport fără consimţământul soţului. Femeile pot ocupa funcţii de deputat sau ministru dar nici una nu a primit permisiunea de a participa la alegerile prezidenţiale începând din 1979. În opinia clericilor, legile acestea protejează femeile de un stil de viaţă occidental care, susţine Constituţia, fac din ea "un lucru" sau un "simplu instrument". În Republica Islamică, "misiunea preţioasă şi serioasă" a mamelor este "să crească bărbaţi şi femei în spiritul religiei".
Maryam, în vârstă de 28 de ani şi angajată a unei companii, nu vede interesul de a vota deoarece "femeile nu au o voce în cadrul regimului".
Occidentalii şi organizaţiile neguvernamentale străine denunţă tristul bilanţ iranian în materie de statut al femeii. Iar Consiliul societăţilor civile, care regrupează mai multe organizaţii neguvernamentale iraniene, a cerut recent suprimarea "politicilor discriminatorii" faţă de femei. Universităţile au instaurat clase separate în funcţie de sex, altele au interzis unele materii femeilor. "Poliţia moralei" verifică dacă femeile respectă codul vestimentar islamic pe stradă.
