Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Vara nu-i ca primăvara, Turcia nu-i ca Egiptul

Ziarul de Vrancea
3 iun 2013 263 vizualizări
Turcia s-a trezit în pragul unei revoluţii, al cărei scenariu aminteşte tot mai mult de "primăvara arabă". Singura diferenţă, dar fundamentală este că în Egipt şi Tunisia revoltele au vizat regimuri autoritare laice, în timp ce, în Turcia, manifestanţii cer demisia premierului islamist Recep Tayyip Erdogan.

Astfel, primul ministru turc este confruntat cu o alegere dificilă: fie să accepte concesii fără precedent în cei zece ani de când se află la putere, fie să repete experienţa chineză cu piaţa Tiananmen, suprimând fără milă "rebeliunea" şi împingând ţara spre o dictatură islamică, arată o analiză a cotidianului economic rus Kommersant. Manifestaţiile adversarilor premierului au debutat săptămâna trecută de la un motiv, aparent, nesemnificativ, tăierea unor copaci dintr-un parc central. Scutierii au acţionat în forţă, recurgând la gaze lacrimogene. După aceea, evenimentele au început să se desfăşoare după un scenariu amintind de cel egiptean. La fel ca în Cairo acum doi ani, mobilizarea protestatarilor a avut loc în principal prin intermediul reţelelor sociale. Rolul Pieţei Tahrir din Cairo - simbolul revoltei împotriva lui Hosni Mubarak - îl joacă Piaţa Taksim din Istanbul. Numărul protestatarilor a crescut de la o oră la alta, în timp ce sloganurile privind protecţia mediului au trecut în plan secund, manifestanţii cerând nu doar salvarea parcului Gezi, ci şi demisia guvernului islamist condus de premierul Recep Erdogan.
În cei zece ani de când este la putere în Turcia, este pentru prima oară când premierul Erdogan se confruntă cu o criză de asemenea amploare. Poziţiile sale păreau până ieri nezdruncinate. La ultimele alegeri din 2011, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, de guvernământ) a obţinut 50% din voturi şi o majoritate confortabilă în parlament. Epurările în masă din armată, care au dus la arestarea câtorva zeci de generali şi ofiţeri consideraţi neloiali, i-au asigurat premierului un control deplin asupra forţelor armate, considerate în mod tradiţional garantul dezvoltării laice a ţării.

Opoziţia? Un "kebab" cu de toate

Mass-media funcţionează în condiţii de cenzură severe - pentru articolele critice la adresa premierului sau guvernului se poate ajunge la închisoare. Autorităţile turce interpretează libertatea de expresie într-o manieră proprie: scriitorul de origine armeană Sevan Nisanyan a fost condamnat la 13 luni de închisoare pentru "afirmaţii ireverenţioase" la adresa profetului Mahomed. După cum au relevat evenimentele de la Istanbul şi din alte oraşe, represaliile declanşate de autorităţi au impulsionat protestele în loc să le reducă. Era nevoie doar de o scânteie, precum desfiinţarea parcului Gezi. Protestele i-a adunat la un loc pe toţi adversarii lui Erdogan, care în alte circumstanţe ar fi fost greu de imaginat în aceeaşi tabără: stânga şi radicalii de stânga, studenţi şi activişti sindicali, naţionalişti, kemalişti (adepţi ai fondatorului Turciei moderne, Kemal Ataturk), kurzi şi microbişti.
Erdogan s-a trezit în faţa unei alegeri dificile. Pe de o parte, de-a lungul întregii sale cariere el s-a poziţionat ca un politician care nu cedează în faţa adversarilor. Dacă acum va merge la un compromis cu protestatarii, acest lucru va fi perceput ca un semn de slăbiciune, un fel de semnal pentru oponenţii săi, de la intelectuali, la armată şi separatiştii kurzi. Pe de altă parte, experţii avertizează că o reprimare violentă a protestelor, transformarea pieţei Taksim într-un "Tiananmen de Istanbul" va împinge ţara spre un război civil, va speria pentru mult timp turiştii şi va strica relaţiile Ankarei cu UE şi SUA.

Anonymous în acţiune

Poliţia a folosit, ieri după-amiază, gaze lacrimogene pentru a dispersa aproximativ 1.000 de manifestanţi reuniţi la Ankara, în cea de-a patra zi a unei mişcări de contestare a Guvernului turc. Forţele de ordine au intervenit în timp ce protestatarii, majoritatea tineri şi studenţi, s-au reunit în piaţa centrală Kizilay, unde au avut loc confruntări violente duminică, soldate cu numeroşi răniţi. Manifestanţii au ripostat aruncând cu pietre în poliţiştii echipaţi cu tunuri cu apă. Potrivit presei turce, aproximativ 500 de persoane au fost arestate duminică în cadrul manifestaţiilor din aceeaşi piaţă, centrul nevralgic al capitalei turce.
Pe de altă parte, grupul de hackeri Anonymous a întreprins în noaptea de duminică spre luni o serie de atacuri cibernetice împotriva site-urilor guvernamentale din Turcia şi a mai multor instituţii ale statului turc. Ca urmare a acestor acţiuni, hackerii au reuşit să blocheze accesul la site-ul preşedintelui turc Abdullah Gul şi la cel al partidului de guvernământ, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP).

Inundaţiile fac prăpăd în Europa

n o viitură pe Dunăre este aşteptată jos sau vineri în dreptul Ungariei

Cel puţin şase persoane au murit şi alte câteva au fost date dispărute, ieri, în urma inundaţiilor provocate de ploile torenţiale din Europa Centrală, unde mii de locuinţe au fost evacuate, în special în Germania, Cehia şi Austria. În regiunile afectate, aceleaşi imagini cu bărbaţi, femei şi copii în ploaie, mânuind saci cu nisip pentru construirea digurilor, reamintesc de inundaţiile din 2002. În Cehia, unde Guvernul a decretat stare de urgenţă în aproape toată Boemia (vest), cinci persoane au murit şi alte câteva au fost date dispărute. Bilanţul riscă să crească deoarece cel puţin patru persoane, dintre care doi bărbaţi care practicau, sâmbătă seara, rafting pe râul Berunka, la 30 de kilometri sud-vest de Praga, au fost date dispărute.
Metroul din Praga este parţial închis de duminică seara, iar numeroase căi ferate şi drumuri au fost blocate. Elevii din Praga au fost invitaţi să stea acasă din cauza perturbării transporturilor.
În Germania, situaţia s-a înrăutăţit în sudul şi estul ţării. La Passau, oraş bavarez situat la frontiera cu Austria, la confluenţa Dunării cu Inn şi Ilz, recordul stabilit de inundaţiile din 2002 şi din 1954 a fost doborât, iar armata a fost chemată pentru a ajuta echipele de salvare. În Austria, inundaţiile au provocat moartea unei persoane şi alte două au fost date dispărute.  Potrivit autorităţilor, Dunărea şi Inn ar putea să atingă şi chiar să depăşească nivelul din 2002, când inundaţiile au provocat pagube în valoare de 7,5 miliarde de euro. În Ungaria, primarul Budapestei a declanşat o alertă de inundaţii, o viitură pe Dunăre fiind aşteptată vineri sau sâmbătă. Aceasta ar putea crea o situaţie similară celei din 2002.

Cel puţin 100 de morţi, într-un incendiu la un abator din China

Un incendiu la un abator de păsări, în nord-estul Chinei, a cauzat ieri moartea a cel puţin 100 de persoane, potrivit unui bilanţ provizoriu anunţat de Biroul de informaţii din provincia Jilin. "La ora 15.20 (10.20 ora României) erau 112 morţi în total", a anunţat Biroul provincial de informaţii pe contul său de Weibo, echivalentul reţelei Twitter în China. Cu câteva momente înainte, acelaşi organism anunţase 93 de morţi şi 54 de răniţi.
Peste 300 de persoane lucrau în abatorul din Baoyuan în momentul în care a izbucnit incendiul dar echipele de salvare de la faţa locului nu ştiu câte persoane au fost surprinse de flăcări în interior.
Incendiul, care s-a produs într-o întreprindere de la Dehui a fost cauzat de un scrutcircuit electric, a anunţat postul public de televiziune CCTV. Pompierii continuau să lupte împotriva flăcărilor după cinci ore de la izbucnirea incendiului. Normele de securitate sunt de multe ori nerespectate în China, antrenând accidente industriale grave soldate cu morţi, mai ales în mine şi fabrici.

Protest la ambasada Romaniei din Budapesta

Câteva sute de persoane s-au reunit duminică la Budapesta şi au protestat faţă de Tratatul de Pace de la Trianon, mărşăluind la ambasadele Serbiei, României şi Slovaciei. Conform tratatului, semnat pe 4 iunie 1920, două treimi din teritoriul Ungariei a fost cedat unor ţări vecine. Începând din 2010, data marchează Ziua Naţională a Coeziunii. Demonstranţi purtau un banner pe care se putea citi "Dreptate pentru Ungaria". Deputatul Tamas Gaudi-Nagy din cadrul Jobbik (extrema dreaptă) s-a adresat participanţilor, îndemnând la "revizuirea dictatului de pace de la Trianon". Guvernul ungar ar trebui să acţioneze ca un protector al teritoriului anexat ţărilor vecine, să înceapă o "ofensivă" pe plan internaţional şi să ceară ca ţările vecine să îşi îndeplinească obligaţiile internaţionale şi în domeniul drepturilor omului, a declarat el. Gaudi-Nagy a calificat drept o "eroare istorică" faptul că Guvernul ungar de la vremea respectivă nu a opus, în 2005, un vot de veto aderării României la UE, îndemnând Guvernul în funcţie să nu comită aceeaşi "eroare" în cazul Serbiei. El a solicitat ca premierul român Victor Ponta să înceapă imediat negocieri cu Consiliul Naţional Secuiesc privind acordarea autonomiei teritoriale Ţinutului Secuiesc, în centrul României.

Donatorii de sânge prezintă un risc mai scăzut de infarct şi cancer

Persoanele care donează sânge în mod regulat prezintă un risc mai scăzut de a suferi de cancer şi de a face infarct. Potrivit oamenilor de ştiinţă, donarea de sânge are efectul de a reduce nivelul de fier din organism, care, în concentraţii ridicate, poate îngroşa sângele. De asemenea, donatorii de sânge pierd aproximativ 650 de calorii la fiecare jumătate de litru donată. Majoritatea beneficiilor pe care le aduce donarea de sânge sunt legate de scăderea cantităţii de fier din organism. Un nivel crescut de fier în sânge poate accelera procesul de oxidare a colesterolului şi conduce, în final, la boli cardiovasculare.
Potrivit unui studiu publicat în Journal of the American Medical Association, cei care donează sânge o dată la şase luni şi au între 43 şi 61 de ani prezintă un risc mai scăzut de infarct şi accident vascular cerebral.
Potrivit unui studiu realizat pe 2.682 de bărbaţi din Finlanda şi publicat în Medical Daily, cei care donează sânge prezintă cu 88% mai puţine riscuri de a face infarct decât cei care nu donează. De asemenea, un studiu publicat în Journal of the National Cancer Institute arată că o cantitate crescută de fier în sânge creşte activitatea dăunătoare a radicalilor liberi şi poate favoriza dezvoltarea cancerului.
Cercetătorii insistă că aceste efecte ţin de donarea regulată de sânge.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.