Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Susţinerea faţă de UE este în scădere

Ziarul de Vrancea
14 mai 2013 244 vizualizări
Susţinerea faţă de UE şi faţă de integrarea economică europeană este în scădere netă în numeroase ţări din cauza crizei, potrivit unei anchete realizate de centrul de cercetare american Pew.

Între 2012 şi 2013, susţinerea faţă de proiectul european a scăzut de la 60 la sută la doar 45 la sută, respectiv 15 puncte. Franţa a înregistrat cea mai puternică scădere (19 puncte, respectiv 41 la sută opinii favorabile). Aceasta este de 14 puncte în Spania (46 la sută), o ţară extrem de afectată de criză, şi de 8 puncte în Germania (60 la sută), dar doar de 1 punct în Italia (58 la sută), potrivit studiului intitulat "Noul bolnav al Europei: Uniunea Europeană".
În ţările în care nivelul de susţinere era deja scăzut acesta a continuat să se reducă: Grecia a ajuns la 33 la sută (o scădere de 4 puncte) şi Marea Britanie la 43 la sută (2 puncte). Singura ţară în care cota UE a înregistrat o creştere este Cehia (plus 4 puncte, respectiv 38 la sută).

Francezii s-au îndepărtat cel mai tare de proiectul european

Fenomenul este identic pentru susţinerea integrării economice a Europei, Pew amintind că aceasta este la originea construcţiei europene. Susţinerea, deja slabă, înregistrează o nouă scădere în decurs de un an, ajungând de la 34 la sută la 28 la sută. Şi în acest caz Franţa se distinge cu o scădere de 14 puncte (22 faţă de 36 la sută), urmată de Italia (11 puncte, respectiv 11 la sută opinii favorabile), Spania (9 puncte, respectiv 37 la sută), Grecia (7 puncte, 11 la sută) şi Polonia (7 puncte, 41 la sută). Doar Germania rămâne la un nivel mai mare de 50 la sută, în pofida unei scăderi de 5 puncte. "Criza economică ce se prelungeşte a creat forţe centrifuge care au divizat opinia publică, separând francezii de germani şi germanii de toţi ceilalţi", potrivit Pew. "Ţările din sud, Spania, Italia şi Grecia se îndepărtează din ce în ce mai mult din cauza frustării lor faţă de Bruxelles, Berlin şi ceea ce percep drept nedreptatea sistemului economic". Acest studiu a fost realizat în martie pe un eşantion format din 7.646 de persoane din opt ţări membre UE (Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Grecia, Polonia şi Cehia).
Potrivit unui sondaj publicat săptămana trecută de IRES, peste 60% dintre români sunt optimişti în privinţa viitorului Uniunii Europene. Aceasta este percepută negativ de 26% din români, în timp ce 21% au o percepţie neutră. De asemenea, 74% din români consideră că e un lucru bun că România este membră UE, iar numai 22% consideră că este o realitate negativă. Circa două treimi (65%) consideră că România beneficiază de pe urma aderării la UE, iar 33% sunt de părere că ţara noastră nu iese în avantaj datorită aderării.

Britanicii ar putea avea un referendum privind ieşirea din UE

Premierul conservator David Cameron a încercat ieri să dezamorseze tensiunile eurosceptice care îi afectează partidul, înscriind într-un proiect de lege promisiunea de a convoca un referendum asupra apartenenţei Marii Britanii la UE la orizonul lui 2017. Acest text, prezentat de partidul conservator, este sortit, se pare, unui eşec în Parlament, din cauza opoziţiei laburiştilor, dar şi a liberal-democraţilor, membri ai coaliţiei guvernamentale şi eurofili. Însă acest proiect de lege "va permite să existe o dezbatere în Camera Comunelor şi un vot" asupra acestui subiect, a declarat ministrul de Externe William Hague. Proiectul va demonstra voinţa lui David Cameron de a organiza un referendum şi de a încerca să dezamorseze tensiunile din cadrul partidului său, afectat de disensiuni cu privire la Europa încă de la începutul anilor '80. Alarmată de succesul electoral al partidului populist şi antieuropean UKIP, aripa eurosceptică din cadrul Partidului Conservator îi creează, în prezent, dificultăţi lui David Cameron. Ea cere ca un referendum asupra UE să aibă loc în curând sau vrea să obţină cel puţin garanţii cu privire la organizarea acestuia, considerând prea vagi promisiunile şefului Guvernului. Acesta a anunţat în ianuarie că vrea să renegocieze, mai întâî, termenii apartenenţei Marii Britanii şi să organizeze, ulterior, în cazul în care este reales, în 2015, un referendum la orizontul lui 2017 asupra acestui subiect.

Despărţirile dor mai tare în epoca digitală

Suferinţa provocată de despărţiri este mai mare în epoca digitală, anunţă cercetătorii, deoarece reţelele de socializare păstrează numeroase fotografii şi mesaje ce documentează fosta relaţie. Dacă pe vremuri fotografiile şi scrisorile puteau fi distruse cu uşurinţă după încheierea unei relaţii, astăzi este mult mai dificilă eliminarea dovezilor de pe site-uri precum Facebook din cauza volumului foarte mare şi deoarece, de multe ori, acestea sunt postate online de altă persoană. Omniprezenţa conţinutului stocat pe computere, tablete şi telefoane mobile "provoacă probleme în timpul unei despărţiri", spun cercetătorii, deoarece acesta readuce în minte în mod constant relaţia recent încheiată.
Psihologii de la University of California Santa Cruz au intervievat 24 de persoane cu vârste cuprinse între 19 şi 34 de ani pentru a afla care sunt metodele prin care gestionează o despărţire. Participanţii la studiu au relatat că le este dificil să caute online fiecare memento referitor la relaţie, motiv pentru care unii nu şterg nicio dovadă a relaţiei, pe când alţii încearcă să şteargă tot ce găsesc. Jumătate dintre participanţi au mărturisit că şterg toate urmele de pe dispozitivele lor digitale, opt au menţinut toate dovezile intacte, iar patru au şters selectiv din mesajele şi fotografiile ce le aminteau de relaţie. Cei care nu au şters nicio dovadă a relaţiei au avut nevoie de mai mult timp pentru a trece peste despărţire, însă cei ce şterseseră tot au regretat de multe ori decizia luată.
Cercetătorii propun conceperea unui software care să analizeze profilele online pentru orice urmă a unui fost iubit sau a unei foste iubite şi să colecteze toate datele într-un singur loc, permiţând astfel utilizatorilor să aleagă ce doresc să păstreze şi ce nu.

Associated Press denunţă o "intruziune masivă" a administraţiei SUA

Agenţia de presă americană Associated Press (AP) a denunţat luni o "intruziune masivă şi fără precedent" a Departamentului Justiţiei din Statele Unite, care ar fi confiscat în secret, de două luni, desfăşurătoarele telefonice ale agenţiei şi ale unor jurnalişti. Agenţia a anunţat că i-a trimis o scrisoare secretarului Justiţiei Eric Holder, în care afirmă că nu există "nicio justificare posibilă pentru o astfel de colectare de comunicaţii telefonice".
Directorul agenţiei, Gary Pruitt, condamnă în această scrisoare "o intruziune masivă şi fără precedent în activităţi de strângere de informaţii ale Associated Press". Într-o ştire, agenţia precizează că datele telefonice strânse fără ştirea sa se referă la un articol publicat în mai 2012 în legătură cu o "operaţiune a CIA în Yemen, care a împiedicat în primăvara lui 2012 un complot al Al-Qaida ce avea ca scop detonarea unei bombe într-un avion cu destinaţia Statele Unite". Gary Pruitt afirmă în scrisoare că apelurile vizate acoperă o perioadă de două luni, la începutul lui 2012, pe 20 de linii telefonice, fixe şi mobile, atribuite agenţiei sau jurnaliştilor săi.
Pruitt a afirmat că agenţia analizează posibilităţile de acţionare în justiţie şi a cerut departamentului să trimită agenţiei datele şi să distrugă orice copie.
Într-un comunicat trimis AFP, secretarul Justiţiei nu răspunde acestor acuzaţii dar afirmă că respectă un anumit număr de legi în vigoare atunci când caută date sau alte informaţii provenind de la organizaţii de presă.
"Aceste reglementări ne impun să încercăm să ne obţinem informaţiile prin toate mijloacele posibile înainte de a recurge la o cerere formală" care să autorizeze confiscarea datelor, afirmă comunicatul. "Trebuie să avertizăm organizaţia înainte doar dacă aceasta nu prezintă o ameninţare importantă pentru integritatea anchetei", continuă el.

Cetăţenii românii, în topul infractorilor din Belgia

Cetăţenii români, alături de cei algerieni şi marocani, aflaţi ilegal pe teritoriul Belgiei, fac parte din rândul primelor trei comunităţi străine care comit cele mai multe infracţiuni în această ţară, potrivit forţelor de ordine, relatează La Provence în ediţia electronică de ieri.
În 2012, numărul infracţiunilor comise de către persoane aflate ilegal pe teritoriul Belgiei rămâne stabil în raport cu anii precedenţi. Cetăţenii algerieni, marocani şi români ocupă primele trei locuri. Peste 7.000 de fapte care constituie infracţiuni le-au fost imputate acestor comunităţi anul trecut. Ei sunt urmaţi de către tunisieni, palestinieni, sârbi, polonezi, bulgari şi albanezi, care i-au înlocuit pe irakieni. "Trebuie semnalat că cetăţenia este cea declarată de către străin în momentul reţinerii şi nu este vorba despre adevărata cetăţenie", a specificat cabinetul secretarului de stat pentru Azil şi Migraţie, Maggie De Block.

Numărul românilor din Spania, în scădere

Populaţia română din Spania era estimată, la 1 ianuarie, la 868.635, fiind în continuare cea mai numeroasă a străinilor din această ţară, în ciuda scăderii de 3,2% faţă de ianuarie 2012, arată datele provizorii ale unui recensământ, publicitate de Institutul Naţional de Statistică iberic După români, cei mai numeroşi străini din Spania erau, la 1 ianuarie 2013, marocanii - 787.013, urmaţi de britanici - 383.09. La aceeaşi dată, numărul bulgarilor din Spania era estimat la 168.631, mai mic cu 4,4% faţă de cel din ianuarie 2012. De altfel, toate comunităţile străine din această ţară şi-au mişcorat numărul în ultimele 12 luni, cele mai semnificative scăderi procentuale înregistrându-se în rândul celor veniţi din America de Sud.
Media de vârstă a românilor din Spania este estimată la 31,5 ani, conform aceloraşi date provizorii de la 1 ianuarie 2013, ceea ce confirmă faptul că majoritatea acestora se află acolo la muncă. Prin comparaţie, media de vârstă a celor veniţi în Spania din alte ţări ale Europei de Vest este mult mai mare: Marea Britanie - 52 de ani, Germania - 50,5, Franţa - 41,7.
Datele provizorii ale recensământului mai arată că în Spania se aflau, la 1 ianuarie 2013, aproximativ 5,52 milioane de străini, faţă de 5,73 în ianuarie 2012.
Populaţia totală a Spaniei este estimată în prezent la aproximativ 47 de milioane de oameni.

O nouă explozie solară puternică

Două explozii solare s-au produs în ultimele 24 de ore, dintre care a doua a fost şi cea mai puternică. Experţii Agenţiei spaţiale americane NASA apreciază că aceasta din urmă este prima de o astfel de intensitate din octombrie 2012, dar cu toate acestea ei nu se aşteaptă la eventuale furtuni magnetice, care însoţesc de obicei astfel de fenomene, potrivit Space.com.
În zona activă, situată la marginea de est a Soarelui s-a produs o explozie de raze X clasa X2.8. Mai devreme în aceeaşi zonă, ieri dimineaţă, a existat un focar de clasa X1.7, potrivit National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA), profilată pe observarea şi studiul atmosferei, precum şi pe studiul şi conservarea resurselor naturale.
Exploziile solare în funcţie de puterea razelor X se împart în cinci clase: A, B, C, M şi X. Clasa minimă A0.0 corespunde puterii de radiaţie pe orbita Pământului de 10 nanowatts pe metru pătrat. La trecerea către următoarea literă, puterea radiaţiei creşte de zece ori. Exploziile solare sunt însoţite frecvent de emisii de plasmă solară. Dar o furtună magnetică începe numai în cazul în care norul de plasmă ajunge în apropiere de Pământ.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
danb, acum 1980 zile, 13 ore, 45 minute
Daca la inceputul intrarii in UE romanii aveau sanse, ce-i drept mici, de a profita de aceasta aderare acum sansele sunt practic nule. Intrarea Romaniei in UE constituie un avantaj net clar exclusiv citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.