Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE> Ziua Muncii, marcată de proteste faţă de austeritate şi şomaj

Ziarul de Vrancea
1 mai 2013 222 vizualizări
Numeroase ţări europene au fost scena unor proteste de amploare u în acest context, Papa Francisc a pledat pentru "dreptate socială" şi eliminarea "sclaviei" în ţările sarace

Zeci de mii de persoane au participat, ieri, în numeroase ţări europene, la mitinguri organizate de Ziua internaţională a Muncii, oamenii denunţand austeritatea şi rata ridicată a şomajului, context în care Papa Francisc pledează pentru "dreptate socială" şi eliminarea "sclaviei" în ţări sarace. În Grecia, Ziua internaţională a Muncii a fost marcată printr-o grevă generală şi prin proteste faţă de măsurile de austeritate la care au participat aproximativ 13.000 de persoane, în principal socialişti şi comunişti, la Atena şi Salonic. "Centrul" manifestaţiilor a fost Piaţa Syntagma din Atena, unde Frontul de Luptă al Muncitorilor (PAME), apropiat de Partidul Comunist (KKE), a reuşit să mobilizeze 4.000 de oameni. Mii de persoane au defilat la Paris, la apelul formaţiunii populiste Frontul Naţional (FN). La miting a fost prezentă şi Marine Le Pen, liderul formaţiunii, care a declarat că Franţa este "închisă în tenebrele Europei". "Franţa se zbate în continuare într-o politică de austeritate fără sfarşit, pentru că toată lumea încearcă să salveze un sistem cu orice preţ", a spus Marine Le Pen. "Franţa şi poporul francez înţeleg că nu s-a schimbat nimic în ultimul an, ţara rămane în acelaşi tunel", a adăugat ea. În Bangladesh, mii de oameni au cerut să se facă dreptate în cazul prăbuşirii sediului unei fabrici de confecţii, un accident soldat cu peste 400 de morţi. Manifestanţii au denunţat condiţiile mizere de lucru, iar unii aveau pancarte pe care scria "Spanzuraţi-i pe criminali, spanzuraţi-i pe patronii atelierelor!". Manifestanţii împotriva austerităţii şi şomajului au avut loc şi în Italia, Turcia, Spania, Republica Cipru, Polonia şi Portugalia. În Spania, unde rata şomajului a atins nivelul-record de 27%, principalele două sindicate, CCOO şi UGT, au organizat aproximativ 80 de mitinguri în întreaga ţară. Liderul sindicatului CCOO, Igancio Fernandez Toxo, a criticat aspru Guvernul de la Madrid, denunţand "iresponsabilitatea uriaşă" care a condus la creşterea ratei şomajului. "6.200.000 de şomeri; opriţi austeritatea!", "Mai multă democraţie, mai puţină austeritate!", scria pe pancartele manifestanţilor de la Madrid. În acest context, Papa Francisc a pledat pentru "dreptate socială", îndemnand liderii politici să creeze locuri de muncă şi să respecte drepturile angajaţilor. De asemenea, Suveranul Pontif a denunţat "sclavia" din ţările sărace, după prăbuşirea fabricii de confecţii în Bangladesh, o ţară cu mană de lucru foarte ieftină unde sunt active numeroase companii occidentale. La Istanbul, zece persoane au fost rănite, iar aproximativ 20 au fost reţinute în timpul violenţelor izbucnite cu ocazia zilei de 1 mai. Mii de manifestanţi au încercat să pătrundă în zona Pieţei Taksim, dar au fost opriţi de cei aproximativ 22.000 de poliţişti mobilizaţi cu ocazia mitingului. Manifestanţii s-au adunat la apelul partidelor de stanga şi sindicatelor. Ei au atacat cu pietre şi sticle, iar forţele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene şi bastoane de cauciuc. În Rusia, aproximativ 1,5 milioane de oameni au fost chemaţi să participe la marşuri organizate de 1 mai.

Un exemplu de urmat şi de managerii romani

Directorii Sony renunţă la bonusuri fiindcă nu au făcut profit
"actul de pocăinţă" este cel mai amplu de pană acum u în total şefii corporaţiei au renunţat la 10 milioane de dolari

Aproximativ 40 de directori ai grupului nipon Sony au renunţat la bonusuri pentru anul trecut estimate în total la 1 miliard de yeni (10 milioane de dolari), întrucat nu au reuşit să-şi respecte promisiunea de a aduce pe profit divizia de electronice, potrivit Financial Times. Şefii Sony au mai renunţat şi în trecut la bonusuri, dar ultimul "act de pocăinţă" este cel mai amplu de pană acum, notează publicaţia britanică. Consiliul director a aprobat o propunere a directorului general, Kazuo Hirai, ca directorii să renunţe la bonusuri reprezentand 30-50% din pachetele salariale pentru anul fiscal încheiat în martie, a declarat un purtător de cuvant al Sony pentru Bloomberg. Reprezentantul grupului a refuzat să precizeze valoarea bonusurilor la care renunţă directorii. Hirai, şeful Sony din aprilie 2012, s-a angajat să revigoreze operaţiunile de electronice prin desfiinţarea a 10.000 de locuri de muncă şi reducerea importanţei diviziei de televizoare. Grupul Sony a publicat săptămana trecută date financiare preliminare pentru anul trecut. Profitul net s-a situat, probabil, la 40 de miliarde de yeni (410 milioane de dolari) în anul fiscal trecut, faţă de o pierdere de 456,7 miliarde de yeni în anul anterior. Sony a obţinut un caştig de circa 2 miliarde de dolari din vanzarea de proprietăţi şi participaţii la alte companii.

Parlamentarii din Venezuela s-au bătut cu scaune şi laptop-uri

Numeroşi membri ai Parlamentului Venezuelei au fost implicaţi într-o altercaţie, în sala de plen, din cauza victoriei lui Nicolas Maduro în scrutinul prezidenţial, relatează Euronews. Parlamentari ai puterii şi opoziţiei s-au luat la bătaie, lovindu-se cu pumnii, dar şi cu obiecte precum laptopuri şi scaune. Altercaţia a izbucnit pentru că puterea nu le-a permis deputaţilor opoziţiei să rostească discursuri pană nu vor recunoaşte controversata victorie a preşedintelui Nicolas Maduro. Altercaţia s-a încheiat după intervenţia unor deputaţi moderaţi care au despărţit cele două grupuri. Nicolas Maduro, succesorul controversatului preşedinte Hugo Chavez, a caştigat scrutinul prezidenţial anticipat la o diferenţă de doar 1,5% din voturi. Opoziţia a denunţat o lovitură de stat.

Comisia Europeană e zguduită de un amplu scandal de corupţie

Fostul comisar european al Sănătăţii, maltezul John Dalli, a fost constrans să demisioneze deoarece devenise incompatibil "politic" cu această funcţie după ce a fost pus sub acuzare într-o anchetă a organismului UE antifraudă (OLAF), declară purtătoarea de cuvant a Comisiei Europene, relatează AFP. Demisia este contestată de anumite grupuri politice din Parlamentul European, care critică absenţa dovezilor împotriva fostului comisar european în raportul adresat de directorul general al OLAF, Giovani Kessler, către justiţia malteză şi publicat de cotidianul Malta Today. OLAF a acţionat în urma unei plangeri a unui producător suedez de ţigări, Sweedish Match, care denunţa faptul că firma a fost abordată de un antreprenor maltez, care a făcut cunoscută apropierea sa faţă de Dalli, declarandu-se capabil să influenţeze o propunere de lege asupra produselor de tutun, în schimbul sumei de 60 de milioane de euro. "Ancheta OLAF nu a permis identificarea unei dovezi conclusive asupra participării directe a lui Dalli ca instigator sau drept comanditar al unei cereri de mită", subliniază raportul. Cu toate acestea, OLAF a considerat că Dalli era informat cu privire la demersul antreprenorului maltez şi nu a făcut nimic pentru a-l opri. Decizia preşedintelui Comisiei Europene de a-i cere, la 16 octombrie 2012, demisia, a fost motivată de raţiuni politice, deoarece menţinerea în funcţia de comisar european devenise incompatibilă din punct de vedere "politic", a explicat marţi purtătoarea de cuvant a Comisiei. Dosarul este de acum sub jurisdicţia justiţiei malteze, iar concluziile procesului nu vor influenţa decizia preşedintelui Comisiei, a precizat ea. "Dalli beneficiază de prezumţia de nevinovăţie pană la verdictul justiţiei malteze", a subliniat ea, refuzand orice comentariu cu privire la nevinovăţia lui Dalli.

Clădirea ucigaşă a făcut peste 400 de victime

Bilanţul prăbuşirii imobilului din Bangladesh, în urmă cu o săptămană, a depăşit 400 de morţi, iar 149 de persoane sunt în continuare dispărute, anunţă autorităţile locale, citate de AFP. "Bilanţul actual este de 402 morţi. Alte 149 de persoane răman dispărute", a declarat un reprezentant al serviciilor de intervenţie. Rana Plaza, un imobil de opt etaje, s-a prăbuşit pe 24 aprilie. În clădire funcţionau cinci ateliere de confecţii, iar această catastrofă a relansat o polemică referitoare la condiţiile de muncă în industria textilă din Bangladesh, furnizoare a unor firme occidentale. Acesta este cel mai grav accident din istoria industrială a acestei ţări sărace din Asia de Sud.

Cel puţin 13 morţi în inundaţiile din deşertul Arabiei Saudite

Treisprezece persoane au murit, iar patru sunt date dispărute în urma inundaţiilor produse în Arabia Saudită, după ploi torenţiale care durează de cateva zile în zone deşertice, relatează AFP. Potrivit colonelului Abdallah al-Harethi, oficial în cadrul Protecţiei civile, cele mai multe decese s-au înregistrat marţi seară la Riyad, dar şi în localităţile Al-Baha (sud), Haël (nord) şi în vestul ţării. Ploile torenţiale au început vinerea trecută, afectand în principal zonele de campie şi văile. Numeroase vehicule de teren au rămas blocate în apă, în ceea ce reprezintă cele mai grave inundaţii înregistrate în Arabia Saudită în ultimii 25 de ani.


Premierul britanic nu e speriat de romani

Afluxul de imigranţi din Romania şi Bulgaria va fi mult mai mic decat cel înregistrat în cazul imigranţilor polonezi, dă asigurări premierul Marii Britanii, David Cameron, citat de publicaţia Daily Mail. "Afluxul de imigranţi din Bulgaria şi Romania nu va fi în niciun caz la nivelul celui înregistrat atunci cand Polonia a aderat la Uniunea Europeană", a declarat Cameron, subliniind că un număr mare de polonezi, 1,1 milioane, au venit în Marea Britanie după aderarea Poloniei la UE, în 2004, pentru că Londra nu impusese restricţii. "Atunci cand o ţară aderă la UE poţi impune măsuri de control. (...) Fostul guvern nu a introdus astfel de măsuri atunci cand Polonia şi alte ţări au aderat la UE. (...) Însă acum, dat fiind că au existat măsuri de control, nu vom fi noi singurii care vor elimina restricţiile impuse Romaniei şi Bulgariei, vor fi toate statele membre UE. Deci, nu cred că va fi în niciun caz nivelul înregistrat cand Polonia a aderat la UE", a insistat premierul britanic.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.