Criza politică din Moldova duce ţara direct în prăpastie
Criza politică a atins noi dimensiuni în R. Moldova, unde, după demiterile premierului şi preşedintelui Parlamentului, partidele politice ar trebui să opteze între renegocierea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) sau organizarea unor alegeri parlamentare anticipate pentru a ieşi din impas. La 23 martie 2012, Nicolae Timofti, fostul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a depus jurămantul, devenind al patrulea preşedinte din scurta istorie a Republicii Moldova. Alegerea unei persoane independente în funcţia de preşedinte, după un proces îndelungat de negocieri, părea să fi pus capăt celor aproape trei ani de criză politică, marcaţi de două scrutinuri anticipate (29 iulie 2009 şi 28 noiembrie 2010), o lungă perioadă de interimat prezidenţial şi fricţiuni între partidele de la guvernare, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Democrat din Moldova (PDM) şi Partidul Liberal (PL), care au constituit, în două randuri, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE 1 şi AIE 2). Însă, după 13 luni de cand Republica Moldova are preşedinte, criza politică s-a acutizat, fosta republică sovietică rămanand, între timp, fără premier şi preşedinte al Parlamentului, funcţiile fiind asigurate prin interimat, iar acordul AIE 2 pare compromis. Ultimele alegeri anticipate parlamentare, organizate la 28 noiembrie 2010, au configurat un Legislativ format din patru partide: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), cu 42 de mandate, PLDM (32), PDM (15) şi PL (12). În prezent, PCRM a rămas cu 34 de deputaţi, PLDM cu 31 şi PL cu 7, PDM fiind singurul partid care a reuşit să-şi păstreze intact numărul de mandate. Apariţia a nouă deputaţi neafiliaţi în Parlamentul de la Chişinău şi formarea unui alt grup PL denotă evoluţii, însoţite adeseori de fricţiuni, în interiorul partidelor parlamentare, cu repercusiuni pe scena politică moldovenească. AIE 2 este o coaliţie de partide, constituită după alegerile anticipate din noiembrie 2010 de PLDM, PDM şi PL, cu scopul de a guverna Republica Moldova. Alianţa a fost adeseori marcată de fricţiuni între cele trei partide, care s-au menţinut într-un şah permanent, începand de la stabilirea principiilor de guvernare pană la aducerea unor acuzaţii şi critici reciproce. După alegerea preşedintelui ţării, neînţelegerile în interiorul AIE 2 au devenit mai vizibile, remarcandu-se o luptă pentru influenţă între PLDM şi PDM, precum şi multiplicarea criticilor liderului PL la adresa premierului Vlad Filat, preşedintele liberal-democraţilor. În prezent, alianţa de guvernare pare compromisă, Guvernul moldovean este condus de către un premier interimar, liberal-democratul Iurie Leancă, iar şedinţele Parlamentului sunt conduse de către un preşedinte interimar. Miza partidelor aflate încă la guvernare este refacerea AIE, altfel Republica Moldova riscand să rămană restantă în negocierile cu Uniunea Europeană. Republica Moldova a pierdut deja 76 de milioane de dolari, reprezentand ultima tranşă din acordul încheiat cu FMI în 2010, pe fondul instabilităţii politice din ţară, potrivit reprezentantului permanent al fondului la Chişinău, Tokhir Mirzoev, într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă. În timp ce PCRM cere alegeri anticipate, PLDM şi PDM susţin calea renegocierii alianţei. "Noi nu vom condiţiona întamplarea de azi reluarea negocierilor politice. Mai sunt şanse, mai răman şanse pentru o normalizare a situaţiei", a declarat Marian Lupu, afirmand totodată că, "noi nu ne vom opune alegerilor anticipate şi vreau să vă spun că suntem şi vom fi gata pentru ele".
China provoacă constant Japonia
trei nave chineze au pătruns în apele teritoriale ale Insulelor Senkaku
Trei nave guvernamentale chineze au pătruns ieri în apele teritoriale ale insulelor disputate cu Japonia în Marea Chinei de Est, anunţă Paza de Coastă niponă, în contextul în care premierul japonez a avertizat că Guvernul său nu va tolera nicio debarcare pe aceste insule, relatează AFP. Potrivit autorităţilor japoneze, aceste nave de supraveghere maritimă au pătruns către ora locală 10.00 (4.00, ora Romaniei) în zona de 12 mile maritime (peste 22 de kilometri) din jurul arhipelagului Senkaku, revendicat de Beijing sub numele Diaoyu. Opt nave chineze au pătruns marţi în această zonă, în care se află teritoriile a căror suveranitate şi-o dispută cele două ţări, număr de nave care a determinat Japonia să îl convoace pe ambasadorul Chinei pentru a protesta. China trimite în mod regulat nave, iar uneori avioane, în jurul acestui arhipelag nelocuit, după ce Japonia a naţionalizat, în septembrie, trei dintre cele cinci insuliţe, pe care le-a cumpărat de la proprietarul lor japonez. În contextul acestor tensiuni, Tokyo a anunţat recent crearea unei forţe speciale de 600 de oameni şi 12 nave destinate să supravegheze şi protejeze Insulele Senkaku, situate la aproximativ 200 de kilometri nord-est de coastele Taiwanului, care le revendică, de asemenea, şi la aproximativ 400 de kilometri vest de Insula Okinawa, în sudul Japoniei. În afară de poziţia strategică, arhipelagul ar dispune de resurse energetice pe fundul marin. Premierul Shinzo Abe a avertizat, la sfarşitul lui februarie, că Japonia nu poate "tolera vreo sfidare, acum sau în viitor", pe tema suveranităţii asupra acestor insule. El a avertizat marţi că ţara sa va expulza "prin forţă" orice eventuală debarcare chineză pe Senkaku. Disputele sino-nipone sunt cu atat mai puternice în prezent, în contextul în care aproximativ 170 de parlamentari japonezi au vizitat marţi sanctuarul shintoist Yasukuni, la Tokyo, un loc în care sunt onoraţi japonezi căzuţi la datorie, inclusiv 14 criminali de război, ceea ce, în opinia Chinei, înseamnă a aduce un omagiu trecutului militarist al ţării.
Pacienţii sedaţi ai unui spital de langă Moscova au ars de vii
ferestrele clădirii construite în 1952, din lemn, erau prevăzute cu grilaj
Un incendiu a izbucnit ieri într-un spital psihiatric, în regiunea Moscovei, şi s-a soldat cu 38 de morţi, o dramă care se înscrie într-un lung şir de incendii soldate cu victime, în ultimii ani, relatează AFP. Clădirea, una dintre cele patru ce fac parte din Spitalul Psihiatric Numărul 14, situat langă orăşelul Ramenski, la aproximativ 40 de kilometri nord de capitala rusă, era din lemn şi a fost construită în 1952. Incendiul a izbucnit la ora locală 2.00 (1.00, ora Romaniei). Potrivit unor informaţii difuzate de postul de televiziune Rossia 24, incendiul a izbucnit într-o cameră. La momentul acestei drame, 38 de pacienţi se aflau în camere. Trei membri ai personalului medical se aflau, de asemenea, în clădire, a anunţat Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă. Doar trei persoane - doi pacienţi şi o infirmieră - au supravieţuit, a precizat ministerul, care a publicat fotografii cu o clădire de un etaj cuprinsă de flăcări în întregime, în noaptea de joi spre vineri. Potrivit unor membri ai echipelor de intervenţie, citaţi de agenţii de presă, pacienţii erau sedaţi puternic şi ar fi murit fără să aibă timp să reacţioneze. Ferestrele clădirii erau prevăzute cu grilaj. Alarmele de incendiu au funcţionat şi au trezit o infirmieră, care a putut să salveze doi pacienţi, a anunţat un purtător de cuvant al echipelor de intervenţie citat de Itar-Tass. "Atunci cand infirmiera a ieşit pe hol, focul se propaga rapid. Ea a putut să scoată (din clădire) doar doi pacienţi, şi anume o femeie şi un tanăr", a adăugat el. Drama ridică problemă securităţii la incendii în acest tip de instituţii, în Rusia, după o serie de evenimente de acest fel soldate cu morţi, în ultimii ani. Se pune totodată problema eficienţei echipelor de intervenţie în afara marilor oraşe.
Phenianul a întors spatele Coreei de Sud
Coreea de Nord a respins ieri oferta sud-coreeană de negociere pe tema complexului industrial de la Kaesong, închis de facto începand de la 3 aprilie de către Phenian, şi din care Seulul a ameninţat în mod implicit cu retragerea definitivă, potrivit agenţiei de presă Yonhap, relatează AFP. Coreea de Sud a dat joi regimului nord-coreean un ultimatum de 24 de ore să accepte propunerea, avertizand că altfel se expune unor "măsuri semnificative". "Dacă marionetele sud-coreene continuă să agraveze situaţia, vom fi nevoiţi să adoptăm măsuri finale şi grave", a anunţat vineri Comisia nord-coreeană pentru Apărare Naţională, citată de Yonhap. Coreea de Nord a interzis sud-coreenilor accesul în complex, situat pe teritoriul său, la aproximativ zece kilometri distanţă de frontieră, începand de la 3 aprilie. Regimul a retras cei aproximativ 53.000 de muncitori nord-coreeni, într-un context de tensiuni foarte puternice în peninsulă. În aceste condiţii, Coreea de Sud i-a îndemnat ieri să se întoarcă în ţară pe toţi sud-coreenii rămaşi în complexul de la Kaesong, pe teritoriul nord-coreean, după ce Phenianul l-a închis de facto pe 3 aprilie, răspunzand astfel refuzului regimului stalinist de a relua negocierile în acest dosar, relatează AFP. "Guvernul a luat decizia inevitabilă de a retrage toate persoanele care se află (la Kaesong), pentru securitatea lor", a declarat ministrul sud-coreean pentru Reunificare Ryoo Kihl-jae, într-o conferinţă de presă. "Coreea de Nord trebuie să garanteze revenirea în deplină siguranţă a personalului nostru şi să protejeze interesele companiilor prezente la Kaesong", a adăugat el.
Obama a primit de la Sarkozy cadouri de 41.000 dolari
Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy şi soţia sa Carla Bruni-Sarkozy au oferit lui Barack Obama şi familiei sale, în 2011, cadouri în valoare de peste 41.000 de dolari (31.500 de euro), inclusiv un sac de golf în valoare de peste 7.750 de dolari, conform unei liste oficiale, relatează AFP. Conform acestei liste emise de către Biroul de protocol din cadrul Departamentului de Stat, familia Sarkozy i-a oferit lui Obama, la 10 ianuarie 2011, acest "sac mare de accesorii pentru golf Hermes, din piele neagră, cu lacăt şi cheie". Această listă de 231 de pagini, care detaliază toate cadourile primite în 2011 de către angajaţii federali americani din partea unor oficiali sau entităţi străine, cuprinde numeroase alte cadouri din partea fostului lider francez pentru omologul său, în special marochinărie de lux. Sunt de remarcat, de asemenea, obiecte oferite tot de Sarkozy, stilouri, vin şi îmbrăcăminte, dar şi o "statuie a lui Bucephalus", calul lui Alexandru cel Mare, evaluate la suma de 15.803,62 dolari. Carla Bruni-Sarkozy i-a oferit, la randul ei, soţiei lui Obama, Michelle, lămpi de cristal Baccarat, estimate la 5.500 de dolari, în timp ce "prima familie" a primit haine şi produse cosmetice, în valoare de 360,85, respectiv 401 dolari.
Putin vrea să interzică adopţiile în ţările cu căsătorii homosexuale
Rusia ar putea revizui acordurile de adopţii cu ţările care au legalizat căsătoriile între homosexuali, anunţă preşedintele Vladimir Putin, la trei zile după decizia Parlamentului Franţei în acest sens, relatează AFP. "Cred că avem tot dreptul să introducem modificări. Trebuie să reacţionăm la ceea ce se întamplă în jurul nostru", a spus Putin, conform agenţiilor de presă ruse. "Rusia respectă tradiţiile culturale şi normele morale", a spus preşedintele rus. Publicaţia Vaticanului, Osservatore Romano, a condamnat decizia Parlamentului Franţei în favoarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, catalogand-o drept o "opţiune ideologică" ce creează "diviziuni" şi refuză să fie acceptată de "largi segmente ale societăţii". Întrebat despre proiectul privind căsătoriile homosexuale adoptat de Parlamentul francez, purtătorul de cuvant al Vaticanului, părintele Federico Lombardi, a răspuns: "Nu mă bucură acest proiect. Este un lucru bun ca fiecare copil să ştie ce înseamnă un tată sau o mamă". "Căsătoria între un bărbat şi o femeie este un principiu fundamental", a spus el.
Bilanţul accidentului din Bangladesh a depăşit 300 de morţi
Bilanţul accidentului din Bangladesh, unde o clădire în care se aflau mai multe ateliere de confecţii s-a prăbuşit miercuri în apropiere de capitala Dhaka, a depăşit 300 de morţi, vineri, a anunţat un purtător de cuvant al armatei, citat de AFP. "Bilanţul este de 304 morţi", a declarat Shahinul Islam, precizand că peste 2.300 de persoane au fost scoase în viaţă de sub dăramături de la producerea accidentului, dintre care 72 vineri. Rana Plaza, un imobil de opt etaje, s-a prăbuşit miercuri ca un castel de cărţi. În imobil funcţionau cinci ateliere de confecţii, iar această catastrofă a relansat o polemică referitoare la condiţiile de muncă în instria textilă din Bangladesh, furnizoare a unor firme occidentale. Acesta este cel mai grav accident din istoria industrială a acestei ţări sărace din Asia de Sud, în care industria confecţiilor este pivotul economiei.
Atentatorul din Boston a fost transferat în penitenciar
Suspectul în atentatul de la Boston, Djohar Ţarnaev, a fost transferat de la spital la un centru medical al unui penitenciar din Massachusetts, a anunţat ieri un oficial din cadrul poliţiei pentru postul de televiziune CNN, relatează AFP. Americanul de origine cecenă, în varstă de 19 ani, a fost transferat la centrul federal medical Devens, situat la 65 de kilometri distanţă de Boston, unde a fost spitalizat în urmă cu o săptămană, după ce a fost grav rănit într-o cursă de urmărire cu poliţia, la cateva zile după atentatul soldat cu trei morţi şi 264 de răniţi la 15 aprilie. Djohar ţarnaev a fost inculpat pentru folosirea unei arme cu potenţial distructiv major şi riscă pedeapsa cu moartea. Fratele său mai mare, Tamerlan, în varstă de 26 de ani, cu care ar fi comis dublul atentat de la maratonul din Boston, a fost ucis într-un schimb de focuri cu poliţia săptămana trecută, cu o zi înainte de arestarea lui Djohar, ascuns într-o ambarcaţiune.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
