Mozaic stiri internationale:Live de la tragie după propria nuntă
Bilanţul victimelor cutremurului din sud-vestul Chinei a ajuns la 179 de morţi şi 10.000 de răniţi, iar echipele de intervenţie continuă să caute victimele şi eventuali supravieţuitori, relatează AFP. Aproximativ 25 de persoane răman dispărute, iar 91 de oameni au fost scoşi în viaţă de sub dăramături. La operaţiunile de căutare participă peste 17.000 de militari şi poliţişti. Cutremurul s-a produs sambătă, în jurul orei locale 8.00 (3.00, ora Romaniei), în apropierea oraşului Ya'an, în districtul Lushan, provincia Sichuan (sud-vestul Chinei). Seismul a avut magnitudinea de 6,6, potrivit Institutului american de geofizică (USGS); specialiştii chinezi au măsurat o magnitudine de 7,0. Premierul Li Keqiang s-a deplasat pe teren pentru a monitoriza personal eforturile de salvare. Chen Ying, o tanără reporter, la o televiziune chineză se afla la propria nuntă în momentul cutremurului. După tragedie, ea a plecat la redacţie şi a făcut o transmisiune live îmbrăcată în rochie de mireasă.
În serie
De asemenea, un cutremur cu magnitudinea de 6,1 grade a avut loc ieri în Japonia, însă fără să fi declanşat vreun tsunami, anunţă Institutul american de geofizică (USGS), citat de AFP. Cutremurul a avut loc la ora locală 12.22 (6.22, ora Romaniei) la 640 de kilometri sud de Tokyo şi la 360 de kilometri sud-vest de Hachijo-jima. Seismul s-a produs la adancimea de 424 de kilometri. Nu au fost semnalate victime şi nici daune materiale semnificative. În plus, un cutremur cu magnitudinea de 6,1 s-a produs în cursul nopţii de sambătă spre duminică în Insulele Kurile, situate în Oceanul Pacific, în estul Rusiei, anunţă Institutul american de geofizică (USGS), citat de AFP. Epicentrul a fost la 98 de kilometri sud-est de Severo Kurlisk, un oraş foarte populat din regiune. Cutremurul s-a produs la adancimea de 20 de kilometri. Nu au fost semnalate daune materiale sau victime.
11% din alegătorii bulgari vor să îşi vandă votul
preţul mediu al unui vot este situat în ţara vecină la aproximativ 50 de euro
Peste 11% dintre alegătorii bulgari se declară dispuşi să-şi vandă votul în cadrul alegerilor legislative anticipate, din data de 12 mai, în comparaţie cu 9,5% în cadrul precedentelor alegeri legislative din 2009, potrivit unui sondaj al institutului NCIOM, publicat vineri, relatează AFP. Dintre cele 1.120 de persoane intervievate, 4,7% se declară gata să voteze pentru orice partid, cu condiţia să fie plătiţi. Peste 6,6% declară că sunt gata să voteze pentru un partid pe care îl consideră acceptabil, în schimbul unei sume de bani. În una dintre cele mai sărace ţări UE (oficial salariul mediu este de aproximativ 766 leva, 392 de euro), nivelul de trai şi intenţia de cumpărare a votului nu sunt legate direct, arată studiul efectuat în perioada 10 – 15 aprilie. Aproape 40% dintre persoanele intervievate nu doresc să meargă la vot, exprimandu-şi îndoiala cu privire la derularea scrutinului. Pentru Institutul NCIOM, mesajul "Vanzarea votului reprezintă o infracţiune", difuzat obligatoriu în timpul intervenţiilor partidelor la radio sau televiziune, nu are efect asupra electoratului. Adjunctul procurorului general, Assia Petrova, a confirmat recent că "a început comercializarea voturilor", preţul ridicandu-se la 100 de leva (50 de euro) pentru un vot. Ea a precizat că 102 persoane au fost condamnate după alegerile prezidenţiale şi municipale, organizate în octombrie 2011, între care două condamnări la închisoare. Ea a mai recunoscut că organizatorii acestui trafic, răman, în general, de neatins.
Unul dintre antentatorii din Boston şi-a făcut stagiul în Cecenia
Tanărul suspectat de comiterea atentatelor din Boston ucis de poliţie petrecuse şase luni, în 2012, în Cecenia şi Daghestan, două republici ruse unde există o insurgenţă separatistă islamistă, afirmă surse din cadrul comisiei de anchetă, citate de ediţia online a ziarului The New York Times. Tamerlan ţarnaev, împuşcat mortal vineri de poliţie, a petrecut şase luni, în 2012, în Daghestan şi Cecenia, iar analiştii cred că această deplasare a jucat un rol esenţial în decizia tanărului de a comite atentatele. FBI îl interogase pe Tamerlan ţarnaev, în varstă de 26 de ani, în 2011, la solicitarea Rusiei. "Interogatoriul nu a produs informaţii clare, astfel că dosarul a fost clasat", a explicat o sursă din cadrul Biroului Federal de Investigaţii. Însă membri ai Congresului şi-au exprimat preocuparea în legătură cu modul în care FBI a gestionat acest dosar în contextul în care Rusia probabil ceruse verificarea legăturilor cu medii islamiste separatiste înaintea deplasării tanărului în Daghestan. Cecenia şi Daghestanul sunt republici ruse unde există o puternică insurgenţă separatistă islamistă împotriva Rusiei. Cei doi tineri provin dintr-o familie rusă oroginară din Cecenia. Ei au fost şcolarizaţi în Daghestan înainte de a se muta în Statele Unite. Jokar ţarnaev, fratele mai mic al lui Tamerlan ţarnaev, a fost arestat în cursul nopţii de vineri spre sambătă şi este în stare gravă. Anchetatorii FBI speră să îl interogheze cat mai curand. Părinţii celor doi suspecţi sunt sceptici în legătură cu implicarea lor în acest act terorist, considerand că este posibil să fie o înscenare. Atentatele la maratonul din Boston au fost comise pe 15 aprilie, soldandu-se cu trei morţi şi peste 180 de răniţi. Insurgenţii separatişti din Caucazul rus neagă orice implicare în atentatele din Boston, în contextul în care principalii suspecţi sunt doi fraţi de origine cecenă, conform unui comunicat postat pe site-ul Kavkazcenter.com. "Insurgenţii din Caucaz nu efectuează operaţiuni militare împotriva Statelor Unite. Noi luptăm doar împotriva Rusiei", a anunţat comandantul rebeliunii din Daghestan în comunicatul citat de AFP.
Coreea de Nord ridică din nou tensiunea statelor civilizate
Coreea de Nord a transferat încă două rachete pe coasta de est, un semnal că regimul stalinist ar pregăti un nou test balistic, pe fondul tensiunilor, informează agenţia sud-coreeană Yonhap, citată de publicaţia australiană Sydney Morning Herald. Analiştii se aşteptau ca regimul de la Phenian să efectueze un test balistic pe 15 aprilie, într-o demonstraţie de forţă cu ocazia ceremoniilor pentru marcarea a 101 ani de la naşterea fondatorului ţării, Kim Il-sung. Probabil pe fondul ameninţărilor americane, testul balistic nu s-a concretizat. Însă surse sud-coreene afirmă că armata nord-coreeană a transferat zilele trecute încă două sisteme de lansare a rachetelor Scud în provincia Hamgyong, situată în nord-vestul ţării. Anterior, Coreea de Nord transferase şapte lansatoare de rachetă pe litoralul Mării de Est (Marea Japoniei). Însă Statele Unite au avertizat că un nou test balistic ar fi "o gravă eroare" comisă de Phenian. Potrivit experţilor, deşi testul balistic nu s-a materalizat pe 15 aprilie, acesta ar putea avea loc totuşi pe 25 aprilie, cand nord-coreenii marchează crearea armatei ţării. Cu această ocazie, Coreea de Nord ar putea testa o rachetă cu rază scurtă de acţiune (Scud), cu rază medie (Musudan) sau cu rază lungă de acţiune (Rodong).
Giorgio Napolitano a fost reales preşedinte al Italiei
în iunie, Napolitano va împlini 88 de ani
Actualul preşedinte al Italiei, Giorgio Napolitano, a obţinut un nou mandat, în cursul unui vot desfăşurat în Parlament, relatează ziarul La Repubblica. Conform presei italiene, Napolitano a primit în total 738 de voturi, depăşind cu mult pragul de 504 voturi, adică jumătate plus un vot din totalul de 1.007. Napolitano, care în iunie va împlini 88 de ani, a acceptat sambătă să candideze pentru un nou mandat de preşedinte. Pe parcursul ultimelor săptămîni, Napolitano argumentase că este prea bătran pentru a accepta un nou mandat de şapte ani de preşedinte al Italiei. Dar, sambătă, în contextul impasului politic, Partidul Democrat, condus de Pier Luigi Bersani, şi Partidul Poporul Libertăţii, al lui Silvio Berlusconi, i-au cerut lui Napolitano să accepte încă un mandat. "Nu mă pot sustrage responsabilităţii pe care o am în faţa naţiunii", a spus, pană la urmă, Napolitano, acceptand noua candidatură. Însă Beppe Grillo, liderul Mişcării populiste şi contestatare Cinci Stele, a denunţat aranjamentele politice care au condus la susţinerea unei noi candidaturi a lui Napolitano, calificand această situaţie drept o "lovitură de stat" şi făcand apel la manifestaţii.
Oraşele germane se pregătesc de un val de imigranţi romani şi bulgari
Oraşe din Germania solicită asistenţă financiară din partea Guvernului federal pentru a face faţă afluxului masiv de romani şi bulgari, informează AFP. Conform statisticilor, în ultimii cinci ani, numărul romanilor şi bulgarilor care au mers în Germania s-a triplat, ajungand la 330.000 la sfarşitul anului 2012. Pe fondul temerilor privind intensificarea imigraţiei romanilor şi bulgarilor începand din 2014, oraşe cu economii vulnerabile precum Mannheim (sud-vest), Dortmund sau Duisburg (vest) au cerut de curand asistenţă financiară federală pentru a face faţă fenomenului numit "imigraţia sărăciei". Sigmar Gabriel, preşedintele Partidului Social-Democrat (de opoziţie), a pledat pentru crearea unui "fond" special pentru ajutarea oraşelor confruntate cu imigraţia, acuzand Guvernul federal, în perspectiva campaniei electorale, de "neglijenţă" în acest dosar.
Liderul Hezbollah a mers după ajutor în Iran
Hassan Nasrallah, liderul mişcării şiite Hezbollah, a efectuat o vizită secretă în Iran pentru a se întalni cu liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, şi cu un comandant al Gardienilor Revoluţiei, relatează presa libaneză şi kuwaitiană, citată de site-ul israelian Ynetnews. Potrivit site-ului Ya-Libnan, Hassan Nasrallah s-a deplasat în Iran în urmă cu două săptămani şi a avut o întrevedere cu ayatollahul Ali Khamenei. Nasrallah s-a întalnit şi cu Qassem Suleimani, comandantul Forţei Quds, o unitate specială a Gardienilor Revoluţiei iraniene, relatează ziarul kuwaitian Kuwaiti al-Rai. Nasrallah a discutat cu liderii iranieni despre situaţia din Liban şi Siria. Un discurs al lui Nasrallah va fi difuzat pe 9 mai. Mişcarea şiită libaneză Hezbollah este susţinută financiar şi logistic de regimurile din Iran şi Siria.
Israelui liberalizează transporturile aeriene
Guvernul Israelului a aprobat, ieri, un acord comercial cu Uniunea Europeană în domeniul traficului aerian, în pofida protestelor angajaţilor companiilor aeriene israeliene, relatează site-ul Ynetnews. Guvernul israelian a aprobat documentul cu 16 voturi pentru şi trei împotrivă. Acordul va permite tuturor companiilor aeriene înregistrate în spaţiul UE să efectueze zboruri spre Israel. De asemenea, companiile aeriene israeliene vor avea acces total pe aeroporturile europene. Votul a avut loc în timp ce sute de angajaţi ai companiilor aeriene israeliene protestau în faţa Biroului primului-ministru. Cele trei companii aeriene israeliene - El-Al, Arkia şi Israir - se opun ferm acestui acord. "Aplicarea acordului Open Skies în versiunea sa actuală va avea consecinţe grave asupra aviaţiei civile din Israel", a avertizat liderul sindicatului Histadrut, Ofer Eini, care se teme de concedieri masive. Angajaţii companiilor El Al, Arkia şi Israir au încetat lucrul duminică, în semn de protest. Premierul Benjamin Netanyahu a explicat: "Scopul reformei este diminuarea costurilor zborurilor spre şi dinspre Israel, precum şi încurajarea turismului".
Fondatorul publicaţiei USA Today a murit
Jurnalistul Al Neuharth, care a înfiinţat cotidianul USA Today în urmă cu peste 30 de ani şi care a devenit de atunci una dintre publicaţiile cu cel mai mare tiraj din Statele Unite, a murit la varsta de 89 de ani, informează Reuters. Al Neuharth a decedat în urma unor complicaţii medicale apărute după ce jurnalistul a căzut în locuinţa sa din oraşul Cocoa Beach din statul Florida, potrivit USA Today. Jurnalistul, al cărui nume real este Allen Harold Neuharth, a înfiinţat USA Today în 1982. El a inovat industria presei tipărite din Statele Unite prin introducerea în circulaţie a unui ziar color care promova articole în format scurt, elemente grafice, articole sportive relatate pe larg şi informaţii din industria de divertisment. Director la acea vreme al grupului media Gannett Co., Al Neuharth a mizat pe noul look şi pe noul concept introdus de USA Today în calitate de ziar naţional. Lansarea acestui cotidian a fost întampinată cu reticenţă şi a generat multe critici din partea celorlalţi reprezentanţi din presa americană, unii dintre analiştii şi editorii din mass-media denumind această publicaţie, cu ironie, "McPaper" (termen care desemnează un ziar "creat pentru mase", ironizat pentru stilul jurnalistic considerat simplist şi pentru folosirea culorilor strălucitoare în paginile sale, n.r.). Al Neuharth a condus grupul Gannett Co. vreme de peste 15 ani, ajutand această companie să devină cel mai mare "lanţ de ziare" din Statele Unite. Al Neuharth s-a retras în 1989.
