Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Cutremur cu magnitudinea de 7,8 în Iran

Ziarul de Vrancea
16 apr 2013 257 vizualizări
Cel puţin 45 de persoane şi-au pierdut viaţa, potrivit unui bilanţ neoficial

Un cutremur cu magnitudinea de moment de 7,8 a avut loc ieri la ora locală 15.14 (13.44, ora României) în sud-estul Iranului, potrivit Institutului american de geofizică (USGS). Un bilanţ provizoriu, anunţat de Televiziunea publică iraniană, indica cel puţin 40 de morţi, dar informaţia nu a fost confirmată oficial pană la închiderea ediţiei. Totuşi, un oficial guvernamental a declarat că bilanţul victimelor seismului ar putea ajunge la sute de morţi. De asemenea, cel puţin cinci persoane au murit în Pakistan, potrivit unor surse medicale.
Cutremurul s-a produs la 86 de kilometri est-sud-est de oraşul iranian Khash, la 167 de kilometri nord-est de Iranshahr (Iran) şi la 199 de kilometri sud-est de Zahedan (Iran)

De ce le place oamenilor să bea bere

Berea contribuie la eliberarea în creier a unei substanţe chimice - dopamină, supranumită substanţa fericirii - care îi determină pe oameni să îşi dorească să consume şi mai mult din această băutură, afirmă cercetătorii de la Universitatea Indiana din Statele Unite. Gustul de bere - chiar varietăţile fără alcool - poate să stimuleze producţia de dopamină din creier, afirmă savanţii americani. Persoanele în ale căror familii au existat cazuri de alcoolism prezintă concentraţii mai mari de dopamină - un neurotransmiţător asociat cu centrii cerebrali ai recompensei şi ai plăcerii.
Medicul Karen Kareken, de la Indiana Alcohol Research Center, implicată în acest studiu, a spus: "Credem că acesta este primul experiment pe oameni care a arătat că un singur pahar cu bere, fără niciun efect de intoxicaţie cauzat de alcool, poate să stimuleze activitatea dopaminei în centrii cerebrali ai recompensei". Studiul a fost realizat prin scanarea creierelor a 49 bărbaţi, după ce aceştia au băut bere şi după ce băuseră Gatorade, o băutură pentru sportivi. Rezultatele au evidenţiat o activitate cerebrală mult mai intensă creată de dopamină după consumul de bere decât după consumul de Gatorade. Participanţii la studiu au spus că tânjeau după bere după ce au băut mostra de bere folosită în experiment. Ei nu au resimţit aceeaşi nevoie după ce au consumat mostra de băutură pentru sportivi, deşi aceasta avea un gust mai bun. Fiecare participant a primit doar 15 mililitri din berea sa preferată, pentru ca efectele alcoolului să nu se facă simţite.

Ruşii, primii pe Marte?

NASA a publicat de curând un comunicat de presă în care se specifică cum un grup de ruşi amatori, entuziaşti ai astronomiei au descoperit ceea ce ar putea fi rămăşiţele lui Mars 3, o navetă spaţială  care a asolizat cu succes pe Marte în 1971, dar care la câteva secunde de la eveniment a pierdut contactul cu Pământul. Descoperirea a fost realizată de o comunitate online dedicată roverului Curiosity. Liderul comunităţii Vitali Egorov a realizat eforturi pentru a descoperi naveta folosind imaginile adunate de  Mars Reconnaissance Orbiter. Descoperirea a fost făcută într-o imagine surprinsă acum 5 ani, în care se poate observa scutul termic, retroracheta şi modulul de amartizare.
Experţii susţin că obiectele din imagine sunt foarte asemănătoare cu cele specifice lui Mars 3, dar consideră că va fi nevoie de o serie de teste pentru a confirma oficial descoperirea.

Big Ben-ul "va ţine" un moment de reculegere în memoria lui Thatcher

Big Ben, aşa cum este adesea numit turnul cu ceas din Westminster, va fi oprit pe durata ceremoniei de înmormântare a fostului prim-ministru britanic Margaret Thatcher, la iniţiativa unor membri ai Parlamentului britanic. "Ceasul va rămâne tăcut în timpul funeraliilor", a afirmat purtătorul de cuvânt al Camerei Comunelor, John Berkow. Se aşteaptă ca aproape 2.000 de invitaţi să participe la ceremonia funerară, la care vor lua parte şi aproximativ 700 de militari. Conform estimărilor, costurile ceremoniei se ridică la 10 milioane de lire sterline, ceea ce a provocat controverse în societatea britanică. Unii politicieni au declarat că intenţionează să creeze un fond de investiţii pentru construcţia bibliotecii memoriale Margaret Thatcher.
În prezent, Londra se pregăteşte să-şi ia rămas bun de la fostul prim-ministru. O parte din străzile din centrul metropolei britanice au fost închise circulaţiei. Luni dimineaţă, autorităţile au organizat o repetiţie generală a ceremoniei funerare a fostului premier. Prim-ministru al Marii Britanii din 1979 până în 1990, Margaret Thatcher a decedat în urma unui accident vascular cerebral la 8 aprilie a.c., la vârsta de 87 de ani.

Supravieţuirea după chimioterapie, determinată de genele fiecărui pacient

Oamenii de ştiinţă au descoperit opt gene ale căror "semnături" pot prezice durata perioadei de supravieţuire a pacienţilor după chimioterapie, înainte de reapariţia cancerului. Potrivit oamenilor de ştiinţă, pacienţii ale căror gene îi plasează în grupul persoanelor cu risc scăzut beneficiază de o perioadă mai lungă de supravieţuire, fără cancer, decât pacienţii din grupul cu risc mare. Mai întâi, cercetătorii de la Academia Sinica şi de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) au identificat genele implicate în invazia celulară, o proprietate a multor celule canceroase, folosind panelul de 60 de linii celulare canceroase umane NCI-60 deţinut de National Cancer Institute din Statele Unite. Comparând tiparul de activare a fiecăreia dintre aceste gene, în diferite linii celulare, cu felul în care aceste linii au reacţionat la 99 de medicamente anticancer, oamenii de ştiinţă au reuşit să micşoreze lista de gene până au ajuns la acelea care ar putea să influenţeze rezultatul chimioterapiei.
Profesorul Ker-Chau Li, de la Academia Sinica şi UCLA, coordonatorul studiului, a declarat: "Studiul nostru a descoperit opt gene care sunt implicate în invazia celulară, iar activarea relativă a acestor gene este corelată cu rezultatul chimioterapiei, inclusiv cu receptorul pentru factorul de creştere EGF". Potrivit aceluiaşi medic, cinci medicamente - paclitaxel, docetaxel, erlotinib, everolimus şi dasatinib - au efectele cele mai pronunţate. Astfel, pacienţii cu cancer pulmonar şi mamar din grupa cu cel mai mic risc au beneficiat de o perioadă de supravieţuire mai lungă, fără cancer, decât pacienţii din grupul cu risc mare de reapariţie a bolii.
Potrivit cercetătorilor, această descoperire ar putea să îi ajute pe medici în alegerea celor mai potrivite tratamente individualizate în terapia anticancer.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.