Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Atac informatic masiv împotriva Israelului

Ziarul de Vrancea
7 apr 2013 272 vizualizări
Atacul a fost iniţiat de Grupul de hackeri Anonymous, în solidaritate cu poporul palestinian

Israelul este vizat în prezent de un atac informatic masiv, dar a reuşit pentru moment sălimiteze pagubele, cu ajutorul unei mai bune pregătiri decat în urmă cu un an, au anunţat ieri Guvernul şi unul dintre cei mai cunoscuţi experţi informatici din ţară, relatează AFP. Grupul de hackeri Anonymous a anunţat sambătă un atac important pentru duminică împotriva site-urilor israeliene, cu obiectivul "ştergerii Israelului din spaţiul cibernetic", în solidaritate cu poporul palestinian. Atacul a afectat mai ales site-urile premierului, ministerelor Apărării şi Educaţiei, dar şi pe cel al Biroului Central de Statistică, însătoate aceste site-uri păreau că funcţionează în mod normal duminică. Ieri "la pranz (12.00, ora Romaniei), site-urile Guvernului israelian erau accesibile publicului, aşa cum au fost întregul weekend", a declarat Ministerul Finanţelor într-un comunicat. Doar site-ul Ministerului Educaţiei a fost blocat temporar, "din cauza unei probleme tehnice care a fost reparată", adaugă aceeaşi sursă, fără alte precizări. Pagube sunt "mai mult sau mai puţin inexistente", a dat asigurări pentru postul militar de radio profesorul Yitzhak ben Israel, fondatorul unui Centru naţional împotriva infracţionalităţii cibernetice, aflat în subordinea Biroului premierului Benjamin Netanyahu. "Anonymous nu are capacitatea şi nici obiectivul să distrugă infrastructuri esenţiale din ţară. Dacă aşa ar fi stat lucrurile, nu ar fi anunţat acest lucru dinainte", a declarat profesorul, apreciind că grupul caută mai degrabă să relanseze dezbaterea asupra conflictului israeliano-palestinian. "ţara este mult mai bine pregătită ca în urmă cu un an, cand a avut loc un val de atacuri împoriva (site-urilor) Bursei, (companiei aeriene) El Al şi altor site-uri. De această dată, atacul este mai masiv şi mai intens, dar suntem mai bine pregătiţi", a insistat el, referindu-se la un atac de la începutul lui 2012. În opinia lui Guy Mizrahi, un cofondator al Cyberia, o agenţie de consultanţă şi pentru protecţia datelor, site-urile israeliene sunt supuse unui "atac important" de mai multe zile. "Ieri (sambătă), a existat o adevărată furtună, numeroase site-uri guvernamentale au fost piratate, au fost lăsate mesaje pe unele dintre ele, iar de pe altele s-au furat date", a declarat el pentru postul public de radio. Grupul Anonymous a lansat deja un atac, în noiembrie, împotriva a numeroase site-uri israeliene şi a afirmat căa blocat sau "golit" aproximativ 700 de site-uri, în semn de protest faţăde o ofensivămilitarăisraelianăîmpotriva Faşiei Gaza.

Patru ani de la protestele violente de la Chişinău

S-au împlinit patru ani de la protestele anticomuniste de la Chişinău, care s-au soldat cu devastarea preşedinţiei şi parlamentului, cel puţin o persoană decedată şi sute de tineri arestaţi, care au acuzat că au fost torturaţi de poliţişti în timpul detenţiei. Deşi atat fosta, cat şi actuala guvernare de la Chişinău s-au declarat interesate de depistarea adevăraţilor autori ai acestor acţiuni, pană acum nu există nici o versiune oficială în acest sens. Considerate ca fiind unul din principalele impulsuri care au contribuit la venirea actualei conduceri de la Chişinău la putere, după mai bine de opt ani de guvernare comunistă, protestele din aprilie 2009 nu mai atrag atenţia autorităţilor, chiar dacă această dată a fost declarată de parlament Ziua Libertăţii. În acest an în centrul Chişinăului au avut loc doar cateva manifestări la care au participat conducerea Primăriei Chişinăului şi reprezentanţi ai Partidului Liberal, precum şi un miting de protest coordonat de o organizaţie de tineri creată recent. Reprezentanţi ai societăţii civile au organizat un marş prin faţa instituţiilor de drept pentru a determina autorităţile să-i pedepsească pe vinovaţii maltratărilor care au urmat protestelor. Procuratura Generală a anunţat că din cele peste 70 de cauze penale pornite împotriva celor care au maltratat protestatarii, au fost condamnaţi 14 poliţişti. Politicienii şi autorităţile de la Chişinău critică faptul că pană acum nu s-a făcut lumină în privinţa acestor proteste care au condus la distrugerea sediilor parlamentului şi preşedinţiei, care nu au fost reparate nici pană astăzi. Unii susţin că adevărul nu va fi aflat niciodată. La 7 aprilie 2009, în urma alegerilor parlamentare caştigate de comunişti, cateva zeci de mii de tineri s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale, dar în scurt timp, mitingul paşnic s-a transformat în violenţe. O parte dintre participanţi au atacat sediile preşedinţiei şi parlamentului, i-au atacat cu pietre pe poliţişti, iar ulterior parlamentul a fost devastat, unele birouri au fost incendiate şi poliţia practic nu a opus rezistenţă. Poliţia a intervenit în forţă abia noaptea, cand în centrul Chişinăului mai erau cateva zeci de persoane. Ulterior sute de tineri au fost arestaţi, acuzand mai tarziu că au fost maltrataţi de poliţie, iar un tanăr a decedat în urma bătăilor. Protestele din 7 aprilie, dar mai ales maltratările care le-au urmat au scindat şi mai mult societatea şi partidele politice, ducand la alegeri parlamentare anticipate, în urma cărora Partidul Comuniştilor a trecut în opoziţie.

Serviciu francez de informaţii, acuzat de suprimarea Wikipedia

Wikimedia Foundation a acuzat un serviciu francez de informaţii, Direcţia Centrală de Informţii Interne (DCRI), că a dispus suprimarea "sub ameninţare" a unui articol din enciclopedia online gratuită Wikipédia, apreciind că aducea atingere secretului apărării naţionale, relatează AFP. Ministerul francez de Interne a contestat, pentru AFP, orice "ameninţare". "Într-un stat de drept, nu poate fi asimilată unei ameninţări angajarea unei proceduri judiciare" cu privire la un "pasaj care ridică probleme securităţii naţionale", a subliniat ministerul. Articolul respectiv, creat la 24 iulie 2009, este dedicat unei staţii radio militare din departamentul Puy-de-Dôme, în centrul Franţei. Wikimedia Foundation, cu sediul în Statele Unite, care deţine servere ce gazduiesc Wikipedia, afirmă pe site că a fost contactată la 4 martie de către DCRI, care cerea "suprimarea" articolului. Serviciile franceze relevau că acesta conţinea "informaţii militare clasificate" şi că "publicarea unor asemenea informaţii încalcă Codul Penal" francez, potrivit aceleiaşi surse. "Am solicitat DCRI mai multe informaţii (...). Din nefericire, aceasta a refuzat să ofere precizări suplimentare şi a cerut din nou ca articolul să fie şters integral", afirmă Wikimedia Foundation, care a refuzat. Pasajul vizat privea "organizarea componentei nucleare a apărării naţionale", precizează Ministerul de Interne. "La 30 martie, am descoperit că DCRI (...) a contactat un voluntar (...) cu reşedinţa în Franţa", afirmă Wikimedia Foundation. Direcţia a "insistat" ca acesta să îşi folosească "drepturile administrative cu scopul de a suprima imediat articolul". "Sub ameninţare, acesta a suprimat articolul", adaugă sursa citată. Potrivit Ministerului francez de Interne, "la solicitarea Parchetului, sub controlul autorităţii judiciare", acastă persoană, în urma unui refuz iniţial de a şterge articolul, "a fost avertizată că riscă angajarea unor proceduri judiciare" împotriva sa, "în calitate de responsabil juridic al Wikipédia France". Wikimédia France declară, la randul său, că voluntarul, care "nu are nicio legătură cu articolul incriminat", a fost ameninţat cu plasarea în arest preventiv în vederea unei inculpări. "Pagina a fost refăcută în noaptea de vineri spre sambătă de către o persoană ce locuieşte în Elveţia", adaugă Wikimédia France. Wikimedia "Fondation se opune cu ferimitate unor tentative guvernamentale de a intimida voluntari care îşi consacră timpul şi energia construirii" Wikipedia, "unul dintre cele mai mari proiecte educative, pe care toată lumea îl poate accesa gratuit".

Pe urmele lui Hugo Chavez

Preşedintele venezuelean denunţă un complot american

Preşedintele interimar venezuelean Nicolas Maduro a acuzat doi foşti ambasadori americani că au pus la cale un complot pentru a îl asasina înaintea alegerilor prezidenţiale, prevăzute la 14 aprilie, relatează AFP. Într-un discurs difuzat de televiziunea publică VTV, Maduro a acuzat "dreapta din Salvador" că ar fi trimis deja în Venezuela asasini plătiţi cu scopul de a îndeplini această misiune. "Scopul lor este să mă ucidă. Vor să mă ucidă pentru că ei ştiu că nu pot să caştige alegeri libere şi cinstite. În spatele acestui lucru se află Roger Noriega şi Otto Reich, dar şi dreapta din Salvador, care a trimis asasini plătiţi de ei să mă asasineze", a spus şeful interimar al statului. Maduro a fost desemnat de fostul preşedinte Hugo Chavez, decedat la 5 martie de cancer, să îi succeadă. Un scrutin prezidenţial va fi organizat la 14 aprilie. Otto Reich a fost ambasador american în Venezuela, iar Roger Noriega a fost ambasador american la Organizaţia Statelor Americane (OEA). Washingtonul şi Caracasul nu mai au ambasadori în post începand din 2010.

Şeful Ucrainei a graţiat un susţinător al opoziţiei

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici l-a graţiat pe fostul ministru de Interne Iuri Luţenko, un aliat al fostului premier Iulia Timoşenko, care ispăşeşte o condamnare la închisoare pentru abuz de putere, a anunţat preşedinţia duminică, relatează AFP. "Preşedintele Viktor Ianukovici a semnat decretul prin care garţiază şase condamnaţi, între care fostul ministru de Interne Iuri Luţenko şi fostul ministru al Mediului Gheorghi Filipciuk", a anunţat Cabinetul său într-un comunicat. Preşedinţia subliniază că acest decret se înscrie în cadrul unei relaxări hotărate de Guvernul ucrainean "vizand să facă legislaţia mai umană şi să reducă numărul persoanelor în detenţie". Publicarea acestui decret prezindeţial intervine după cateva zile de la menţinerea de către Curtea de Casaţie a pedepsei de patru ani împoriva lui Luţenko, încarcerat de la arestarea sa, în decembrie 2010. Hotărarea lui Ianukovici de a-l graţia pe Luţenko răspunde unor îndemnuri repetate din partea unor guverne occidentale şi unor emisari speciali ai Parlamentului European (PE) în Ucraina, ca fostul preşedinte polonez Aleksandr Kwasniewski şi fostul preşedinte PE Pat Cox. Condamnările Iuliei Timoşenko - care ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani pentru abuz de putere - şi lui Luţenko, criticate în mod deschis de către Occident, care le califică drept "justiţie selectivă", se află la originea unei crize în relaţiile dintre Kiev şi Uniunea Europeană (UE). Comunicatul emis de preşedinţie nu menţionează numele opozantei încarcerate, care, potrivit unor observatori, nu are şanse să iasă de la închisoare pentru o lungă perioadă de timp. Timoşenko a fost premier al Ucrainei în 2005 şi de la sfarşitul lui 2007 şi pană la începutul lui 2010, an în care a fost învinsă în alegerile prezidenţiale de către Ianukovici. Opozanta a fost încarcerată, iar ulterior a fost condamnată, în 2011.


Carnagiu în Siria

Cel puţin 15 persoane, dintre care 9 copii, au murit sambătă într-un bombardament al armatei aeriene asupra cartierului kurd din oraşul Alep (nord), conform Observatorului sirian al Drepturilor Omului, (OSDO), citat de AFP. "Un avion militar a bombardat vestul şeicului Maqsud, omorand cel puţin 15 civili, dintre care nouă copii şi trei femei", a anunţat OSDO, precizand că sectorul vizat era sub controlul Partidului uniunii democratice (PYD), aliat sirian al Partidului muncitorilor din Kurdistan (PKK, kurd turc). La cateva ore după raid, miliţiile PYD au atacat un baraj al armatei la intrarea de sud a şeicului Maqsud, omorand cinci soldaţi, a adăugat OSDO, care se bazează pe o reţea vastă de militanţi şi de surse medicale civile şi militare. "Este vorba de un act de răzbunare după raid", a comentat Rami Abdel Rahman, directorul OSDO. Raidul aerian intervine după mai multe zile de lupte intense în această zonă între rebeli şi soldaţi, la care au participat luptători kurzi ai PYD care susţin că îşi apără sectorul. Pană în prezent kurzii din Siria erau divizaţi cu privire la războiul civil din ţară, iar majoritatea au încercat să menţină o poziţie de neutralitate.

O nouă scurgere radioactivă la Fukushima

Compania care administrează centrala avariată Fukushima, TEPCO, a anunţat duminică o nouă posibilă scurgere de apă contaminată în sol, provenind de la un rezervor subteran de stocare, dar a minimizat consecinţele asupra mediului, relatează AFP. TEPCO a anunţat deja că aproximativ 120 de tone de lichid contaminat s-ar fi scurs, în noaptea de vineri spre sambătă, dintr-un rezervor - dintre cele şapte ale centralei - situat la aproximativ 800 de metri de ocean. Elemente radioactive au fost detectate în apa acumulată între solul din jurul cuvei şi stratul extern al unui înveliş impermeabil de la fundul rezervorului, dar TEPCO apreciază puţin probabil ca apa radioactivă să se poată scurge în mare. Potrivit operatorului, elemente radioactive au fost detectate, de asemenea, în jurul unei a doua cuve. "O cantitate minimă de apă s-a scurs din rezervor, deşi noi nu am constatat nicio diminuare a nivelului de apă din interiorul rezervorului", afirmă compania într-un comunicat. Incidentele se multiplică, în ultimele săptămani, la centrala Fukushima Daiichi, pusă în pericol de un cutremur urmat de un tsunami la 11 martie 2011.

Rusia efectuează zboruri deasupra Romaniei şi Ungariei

Inspectori militari ruşi vor efectua zboruri de supraveghere în spaţiul aerian al Romaniei şi Ungariei, în cadrul Tratatului internaţional Open Sky, începand de duminică şi pană pe 13 aprilie, a anunţat Ministerul rus al Apărării, relatează RIA Novosti în pagina electronică. Experţi ruşi vor efectua aceste misiuni de inspectare la bordul unui avion de tip Antonov-30B (Clank), a precizat ministerul într-un comunicat. Avionul va decola de pe Aeroportul Otopeni din Bucureşti, iar în Ungaria de la baza aeriană Kecskemet. În cursul zborurilor, specialişti ruşi şi străini vor monitoriza operaţiunea de supraveghere cu echipament de la bordul avionul, conform tratatului. Tratatul Open Sky, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002, stabileşte un regim neînarmat la unor zboruri de observare a teritoriilor celor 34 de state membre, cu scopul promovării deschiderii şi transparenţei forţelor şi activităţilor lor militare. Rusia a ratificat tratatul în mai 2001. Ministerul rus al Apărării a mai anunţat că inspectori americani efectuează zboruri de inspecţie în spaţiul aerian al Rusiei, în paralel, în aceeaşi perioadă, în baza aceluiaşi tratat.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.