MOZAIC STIRI ECONOMICE: Opt companii mari sunt interesate de CFR Marfă
Licitaţia pentru pachetul de 51% din acţiunile CFR Marfă va porni de la un preţ de 798,05 milioane lei (180 milioane euro), iar caştigătorul licitaţiei va fi stabilit la jumătatea lunii iunie, potrivit anunţului de privatizare lansat ieri de Ministerul Transporturilor. Procedura va avea trei etape - precalificare, negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, respectiv licitaţie cu ofertă în plic. Preţul de ofertă (preţul de pornire a licitaţiei) este de 797.058.000 lei pentru întregul pachet de acţiuni scos la vanzare, iar oferta este valabilă 180 de zile de la data publicării, cu posibilitatea de a fi prelungită, se precizează în anunţ. Plata ar urma să fie efectuată într-o singură tranşă, prin transfer bancar la data finalizării tranzacţiei. Dosarul de prezentare a companiei va putea fi achiziţionat de marţi, pentru 10.000 de euro, fiind necesară şi o scrisoare de intenţie a potenţialului cumpărător al acţiunilor. Documentele de participare pentru precalificarea la licitaţie trebuie să fie depuse pană la 22 aprilie. Transporturile impun potenţialilor investitori o serie de criterii de precalificare, precum "experienţă relevantă în domeniul transportului de marfă şi capabilităţi operaţionale" şi "capabilităţi financiare care să demonstreze posibilitatea preluării şi dezvoltării afacerii". În cazul persoanelor fizice care participă în mod individual este nevoie şi de prezentarea unei scrisori de confort emisă de o bancă cu rating acordat de către Standard&Poors sau Fitch de minim BB- sau de către Moody’s de minim Baa3 (corespunzătoare nivelului de "investment grade"), în cuantum cel puţin egal cu suma dintre preţul de pornire a licitaţiei şi suma
necesară pentru finanţarea investiţiilor propuse prin strategia de dezvoltare a CFR Marfă. Alte condiţii sunt deţinerea unei licenţe de transport de marfă sau a oricărei alte aprobări, în vigoare, emisă de către o autoritate competentă în domeniul transporturilor cu cel puţin 3 ani înainte de data depunerii documentelor de participare, deţinută neîntrerupt şi fără încălcări semnificative în toată această perioadă, respectiv declaraţii fiscale pentru persoanele fizice romane sau alte documente emise de o autoritate fiscală din ţara de origine, pentru persoanele fizice străine, din care să reiasă existenţa unui venit mediu anual de minimum 100 de milioane de euro rezultat din activităţile de transport de marfă, în ultimii trei ani financiari încheiaţi.În cazul persoanelor juridice care participă în mod individual Ministerul Transporturilor impune aceleaşi criterii privind scrisoarea de confort şi licenţa de transport de marfă, precum şi existenţa unei cifre de afaceri medii anuale de minimum 100 milioane euro în ultimii trei ani financiari încheiaţi. Ministrul Transporturilor Relu Fenechiu afirmă că pană în prezent un număr de opt "companii importante" şi-au manifestat interesul de a participa la privatizarea CFR Marfă, unde licitaţia pentru vanzarea pachetului majoritar de acţiuni. "Acum trei zile, cand am avut o discuţie cu consultanţii, ne-au spus că erau 27, cred, de companii care se interesaseră de CFR Marfă şi opt companii importante, nu vorbim de diverşi, care şi-au anunţat intenţia clară de a participa la procedură", a spus ministrul. El a afirmat că procedura prin care s-a stabilit preţul de vanzare a pachetului de 51% din acţiunile CFR Marfă a fost una complexă, care a avut la bază valoarea activelor companiei, din care au fost scăzute datoriile actuale şi cele care vor fi acumulate pană la momentul privatizării, precum şi potenţialul pieţei de transport feroviar din Romania.
O gospodărie cheltuie 92% din venituri
potrivit INS veniturile pe gospodărie sunt de 2.566 lei lunar, iar cheltuielile de 2.364 lei
Veniturile populaţiei au fost în ultimul trimestru al anului trecut de 2.566 lei lunar pe gospodărie, resursele în bani totalizand 81,6%, iar cheltuielile au însumat în medie 2.364 lei lunar pentru fiecare gospodărie, potrivit datelor anunţate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, rezultatele anchetei bugetelor de familie în trimestrul IV 2012 arată că veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.566 lei pe gospodărie şi 894 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.094 lei lunar pe gospodărie (729 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 473 lei lunar pe gospodărie (165 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,9% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I, 50,5% în trimestrul II, 51,1% în trimestrul III, respectiv 49,9% în trimestrul IV 2012). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,5%), veniturile din agricultură (3,6%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,3%) şi cele din proprietate şi din vanzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (18,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (16,6%). Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul IV 2012 veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 19,4% mai mari decat ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 7,4% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,6% din salarii, de 22,5% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentand 8,7% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 40,8% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (32,6% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurand 8,2% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (28,1%) şi celor din prestaţii sociale (22,4%). Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul IV 2012, în medie, de 2.364 lei lunar pe gospodărie (823 lei pe persoană) şi au reprezentat 92,1% din nivelul veniturilor totale. "Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămanţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,3%)", se arată într-un comunicat al INS.
Cum motivează ministrul Agriculturii reducerea TVA la paine
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, ieri, referitor la motivele reducerii TVA la paine, că la nivel european consumul de paine este de 89 de kilograme pe cap de locuitor, în timp ce în Romania este de 23 de kilograme, diferenţa fiind "evaziune fiscală". Ministrul Daniel Constantin a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Sibiu, care este scopul reducerii TVA la paine, el răspunzand că, în principal, este vorba despre combaterea evaziunii fiscale. "Obiectivul principal al scăderii TVA-ului de la 24 la 9 la sută este acela de a reduce evaziunea fiscală, de a crea un mediu concurenţial corect pentru cei care plătesc taxe şi impozite, cu scopul de a sprijini foarte mult industria, pentru că astăzi industria de panificaţie, din păcate, este pe marginea prăpastiei", a declarat Daniel Constantin. El a afirmat că s-au făcut studii, care vor fi prezentate reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional (FMI) în vederea aprobării reducerii TVA la paine, care arată dimensiunea evaziunii fiscale în sectorul de panificaţie din Romania. "Consumul mediu de paine pe cap de locuitor, la nivel european, este de 89 de kilograme. În Romania, este de 23 de kilograme. Adică, aceasta este cantitatea care se fiscalizează. Diferenţa reprezintă evaziune fiscală", a explicat Daniel Constantin. În plus, ministrul Agriculturii a precizat că un alt motiv al reducerii TVA la paine este reducerea preţului, chiar dacă acest lucru nu se va întampla imediat. "Urmărim şi scăderea preţului la paine. Nu am certitudinea că acest lucru se va întampla, pentru că trăim într-o economie de piaţă funcţională, o economie de piaţă în care preţul este dat de cerere şi de ofertă. Eu cred în continuare că ar putea scădea preţul la paine, chiar dacă nu va scădea o perioadă lungă de acum înainte", a declarat Daniel Constantin. Potrivit acestuia, cel puţin nu vor mai exista "premisele" creşterii preţului la paine, odată cu scăderea TVA la acest produs. Întrebat dacă se ia în calcul scăderea TVA la toate produsele, de la 1 ianuarie 2014, Daniel Constantin a afirmat că acest lucru depinde de "succesul" proiectului de scădere a TVA la paine. "Dacă proiectul de reducere a TVA la paine va avea succes şi vom avea încasări mai mari, prin combaterea evaziunii fiscale, la bugetul de stat, ne putem gandi ca, de la 1 ianuarie 2014, să extindem acest proiect şi la alte produse din domeniul cărnii, domeniul legume-fructe, acolo unde, din păcate, societăţile se confruntă cu aceleaşi probleme de concurenţă neloială şi există un risc foarte mare de a intra în insolvenţă, dacă nu chiar în faliment", a declarat Daniel Constantin.
Dragnea a devenit ambasadorul gazelor de şist
Vicepremierul Liviu Dragnea afirmă că romanii "ar trebui, ca naţie", să aibă "o altă abordare, mai pragmatică", privind exploatarea gazelor de şist, deoarece aceasta poate contribui la reducerea facturilor, îndemnand oamenii să se uite "mai cu atenţie" la iniţiatorii protestelor pe această temă. "Aici ar trebui, ca naţie, să avem o altfel de abordare, mult mai pragmatică. Noi ne certăm deocamdată în Romania, fără să ştim ce avem sub noi, dacă avem gaz în subsol sau nu avem, fără ca cineva să fie lăsat să facă prospecţiuni", a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, la Oradea, vicepremierul Liviu Dragnea. El a invocat exemplul Statelor Unite ale Americii, unde se exploatează gaze de şist, afirmand că nu a auzit ca americanii să se fi opus acestor exploatări. "Exploatarea şi comercializarea gazelor de şist au făcut ca preţul gazelor în această ţară, care - sigur - nu este aşa de importantă ca Romania, să scadă foarte mult. şi n-am văzut demonstraţii în America, n-am văzut cutremure în America, n-am văzut alunecări de teren", a afirmat Dragnea. În ceea ce priveşte posibilitatea exploatării gazelor de şist în Romania, vicepremierul a spus că romanii trebuie să se uite "mai cu atenţie" la cei care iniţiază protestele faţă de această intenţie. "Totuşi, suntem în 2013, şi eu zic că trebuie să ne uităm mai cu atenţie la cei care instigă la asemenea demonstraţii, care au fost şi prin zona Barladului, şi probabil s-au încercat şi în zona Constanţei", a spus el. Dragnea a afirmat că exploatarea gazelor de şist poate fi o oportunitate care să determine scăderea costurilor gazelor în ţară, lucru de care ar beneficia atat consumatorii individuali, cat şi cei industriali. "Gazele de şist reprezintă pentru Romania o oportunitate pe care nici nu o bănuim, şi anume să contribuie serios la dezvoltarea industriei, a economiei, pentru că un preţ al gazelor mai mic ar putea ajuta dezvoltarea economiei. Deci, ar trebui să avem o abordare mult mai normală", a spus Dragnea. Întrebat despre faptul că Uniunea Europeană încurajează politicile verzi, Liviu Dragnea a spus: "Toţi iubim Uniunea Europeană, dar ar trebui întai să ne iubim ţara", arătand că romanii subvenţionează dezvoltatorii energiei verzi în cea mai mare pondere raportat la cetăţenii celorlalte state din UE.
Un mare investitor lasă Romania pentru Polonia
Compania cehă de energie CEZ se va concentra pe extinderea în Polonia, ca urmare a discuţiilor din Romania privind reducerea subvenţiilor acordate producătorilor de energie din surse regenerabile, transmite Bloomberg. "Continuarea extinderii în Romania era încă în faza ipotetică, iar acum am decis să ne concentrăm pe piaţa poloneză", a declarat pentru Bloomberg Ladislav Kriz, purtătorul de cuvant al companiei cehe. ANRE propune Guvernului ca numărul de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă care vor intra pe piaţă începand din anul 2014 să fie redus, în unele cazuri pană la jumătate. Astfel, centralele solare ar urmaă să primească doar trei certificate verzi, faţă de şase în prezent, turbinele eoliene noi ar rămane cu 1,5 certificate, de la 2, în timp ce pentru centralele eoliene refolosite reducerea ar fi de la 2 la 1,3 certificate. În cazul microhidrocentralelor, unităţi cu putere instalată de pană la 10 MW, ANRE consideră că ar fi oportună scăderea numărului de certificate verzi de la 3 la 2,3. Pe de altă parte, Ministerul Economiei intenţionează să suspende, în perioada 1 iulie 2013 - 31 decembrie 2016, acordarea unor certificate pentru companiile care produc deja energie alternativă. Centralele eoliene ar urma să primească un certificat verde, microhidrocentralele noi vor încasa două certificate, iar unităţile fotovoltaice vor avea dreptul la patru certificate. Potrivit unui director din ANRE, cele două măsuri, propuse de Autoritate, respectiv de Ministerul Economiei, nu se vor cumula. Legislaţia actuală prevede acordarea a şase certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produsă în centrale fotovoltaice, a două certificate pentru energia produsă de turbine eoliene noi şi a trei certificate pentru energia hidro. Acţiunile CEZ au scăzut cu 0,8% vineri la Praga, la 563 coroane. Dacă declinul se va menţine pană la finalul şedinţei de vineri, acţiunile companiei ar închide la cel mai redus nivel din august 2005. CEZ a anunţat în octombrie că discută preluarea unor proiecte în Romania. Compania deţine deja un parc eolian de 600 MW în Dobrogea, investiţie de 1,1 miliarde de euro, şi anunţase anterior că intenţionează să construiască unităţi de 1.000 MW în Romania pană în 2016, ţintă redusă în februarie la 300 MW din cauza incertitudinilor legate de sprijinul oferit în viitor de stat şi necesităţii de a finanţa operaţiunile din Cehia.
Profitul Samsung a crescut cu 50%
Samsung Electronics a raportat un profit operaţional de 7,7 miliarde de dolari pentru primul trimestru al acestui an, în urcare cu peste 50%, datorită creşterii vanzărilor de telefoane Galaxy pe pieţele emergente. Rezultatele preliminare raportate de grupul sud-coreean, cel mai mare producător de telefoane mobile la nivel mondial, arată că vanzările au avansat la 52.000 miliarde woni (45,9 miliarde dolari) în primele trei luni din acest an, faţă de 45.270 miliarde woni în perioada corespunzătoare a anului trecut, o creştere de 14,8%. Totodată, profitul operaţional a crescut de la 5.690 miliarde woni la 8.700 miliarde woni (7,7 miliarde de dolari), depăşind estimările analiştilor contactaţi de Bloomberg. Divizia de telefoane mobile s-a menţinut ca cea mai profitabilă unitate a Samsung la începutul acestui an, după ce a generat anul trecut 67% din profitul operaţional. Modelele mai ieftine din gama Galaxy au înregistrat vanzări mai mari pe pieţele emergente, în completarea succesului obţinut de smartphone-urile mai scumpe. Compania a prezentat în luna martie smartphone-ul Galaxy S4, cu un ecran mai mare, cameră şi procesor mai performante şi numeroase îmbunătăţiri software. Telefonul va fi lansat pe piaţă spre sfarşitul lunii aprilie. Samsung a planificat pentru acest an încă două lansări de smartphone-uri premium - o nouă versiune a Galaxy Note şi un model cu sistemul de operare Tizen, sprijinit de Intel
Noul sediu al Apple va costa 5 miliarde de dolari
Bugetul alocat de Apple pentru construcţia noului sediu proiectat de companie, clădirea în formă de inel comparată de Steve Jobs cu o navă spaţială, a crescut la 5 miliarde de dolari, de la mai puţin de 3 miliarde de dolari în 2011, potrivit unor surse apropiate proiectului, citate de Bloomberg. Steve Jobs a prezentat proiectul în iunie 2011, cu 4 luni înainte să moară, consiliului local din Cupertino, California, unde este situat şi actualul sediu al Apple. Campusul, o clădire cu 4 etaje, în formă de inel, înconjurat de 6.000 de copaci, ar trebui să fie suficient de încăpător pentru 12.000 de angajaţi, cu toate facilităţile necesare. "Seamănă puţin cu o navă spaţială. Avem şansa să construim cea mai bună clădire de birouri din lume. Cred că studenţii la arhitectură vor veni să o vadă", spunea Jobs la întalnirea cu consiliul local. Cu o suprafaţă de peste 260.000 metri pătraţi, o treime din cea a Pentagonului (620.000 metri pătraţi) sau mai mult de două treimi din aria Casei Poporului (330.000 metri pătraţi), noul sediu al Apple ar urma să fie înconjurat, potrivit proiectului, de 71 de hectare de parcuri, cu copaci în zone întinse unde în prezent sunt situate parcări astfaltate. Drumurile de acces şi parcările ar urma să fie exclusiv subterane. Campusul va avea numeroase cantine, cea mai mare urmand să aibă o capacitate de 3.000 de persoane.
Soros: Scăderea yenului s-ar putea transforma într-o avalanşă
Miliardarul George Soros avertizează că planul prezentat de Banca Japoniei pentru stimularea economiei şi combaterea riscului de deflaţie ar putea conduce la deprecierea abruptă a yenului, a cărui scădere s-ar putea transforma într-o avalanşă, transmite Bloomberg. "Dacă yenul începe să scadă, ceea ce s-a întamplat deja, iar locuitorii Japoniei vor începe să îşi dea seama că ar putea continua să coboare şi vor dori să îşi plaseze banii în străinătate, atunci scăderea ar putea semăna mai mult cu o avalanşă", a declarat Soros într-un interviu la CNBC, preluat de Bloomberg. Bill Gross, care manageriază cel mai mare fond de obligaţiuni din lume la Allianz, a criticat de asemenea planul Băncii Japoniei, apreciind că yenul va trebui să se deprecieze "mult mai mult" pentru ca inflaţia să atingă ţinta stabilită de guvernatorul Haruhiko Kuroda, de 2%. Kuroda a prezentat joi noul program, care prevede dublarea fondului alocat lunar de Banca Japoniei pentru achiziţia de obligaţiuni din piaţă, la aproximativ 7,5 miliarde yeni (77,8 miliarde de dolari), cu scopul de a aduce inflaţia anuală la 2% în termen de 2 ani. Yenul s-a depreciat cu 18% în ultimele şase luni pe fondul speculaţiilor din piaţă că banca centrală ar putea derula o nouă injecţie de bani în economie.
