Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE:De ce unii oameni urăsc activităţile sportive

Ziarul de Vrancea
1 apr 2013 582 vizualizări
Sedentarismul ar avea cauze genetice, susţine un studiu recent

Plăcerea de a practica exerciţii fizice poate fi determinată genetic, spun cercetătorii americani de la Universitatea de Stat din Iowa, al căror studiu ar putea explica motivele pentru care unele persoane se simt euforice după ce fac sport, în timp ce altele urăsc acest lucru. Potrivit unui studiu, reacţiile organismului în ceea ce priveşte practicarea exerciţiilor fizice ar putea fi determinate în proporţie de 50% de activitatea genetică. Astfel, spun autorii acestui studiu, unele persoane sunt "masochiste în mod benign" şi resimt plăcere când simt durere după practicarea exerciţiilor fizice, în timp ce altele au un nivel de tolerare a durerii foarte scăzut şi ar putea să se simtă groaznic din cauza oricărui efort fizic, inclusiv prepararea unei mese.
Efectele asupra organismului în urma practicării exerciţiilor fizice - transpiraţie, inflamaţii, durere - pot declanşa răspunsuri variate în creierul unei persoane, iar aceste reacţii pot fi genetice, spune psihologul Panteleimon Ekkekakis, unul dintre autorii studiului.
La acest studiu au participat persoane cărora le-a fost evaluată starea psihică după practicarea exerciţiilor fizice. Voluntarii au fost rugaţi să facă exerciţii fizice până când au ajuns la epuizare. Unii dintre participanţi s-au simţit din ce în ce mai euforici pe măsură ce practicau exerciţiile fizice, în timp ce alţii s-au simţit din ce în ce mai rău psihic şi au abandonat foarte repede experimentul. Cercetătorii au concluzionat că unele persoane nu sunt leneşe, ci pur şi simplu au un nivel mai scăzut de toleranţă la durere.

Berezovski i-ar fi cerut iertare lui Putin
Afirmaţia îi aparţine partenerei omului de afaceri, care susţine însă că acesta nu s-ar fi sinucis

Fostul oligarh rus Boris Berezovski, găsit mort la Londra, unde trăia în exil, i-a scris lui Vladimir Putin pentru a îi cere iertare, afirmă partenera sa într-un interviu publicat ieri, la Moscova. Berezovski, considerat o fostă "eminenţă gri" a Kremlinului şi care a fost nevoit să părăsească Rusia după ce Putin a ajuns la putere în 2000, a fost găsit mort la 23 martie în baie, prezentând semne ale une aparente spânzurări. Kremlinul a declarat imediat că Berezovski, un opozant dur în timpul exilului, i-a scris lui Putin implorându-l să îl ierte şi cerându-i să se poată întoarce în ţară.
Potrivit Katerinei Sabirova, în vârstă de 23 de ani, pe care fostul miliardar, în vârstă de 67 de ani, a frecventat-o în ultimii ani, Berezovski a denunţat cu putere o lovitură, după ce a pierdut, în august, în justiţia londoneză, un proces intentat fostului său partener de afaceri Roman Abramovici, căruia îi cerea miliarde de euro. "Spunea «Mă sint foarte rău, nu ştiu ce să mai fac»", declară Sabirova într-un interviu pentru săptămânalul de opoziţie The New Times. Potrivit acesteia, în acea perioadă a vorbit Berezovski despre revenirea sa în Rusia. "A spus că singura posibilitate de a reveni în Rusia şi de a se «reface» era să îi prezinte scuze lui Putin. Vorbea despre acest lucru ca despre ultima şansă", afirmă tânăra. "Am văzut manuscrisul, mi l-a citit. Îi cerea iertare şi cerea să poată reveni", adaugă ea. Tânăra afirmă că scrisoarea ar fi fost expediată în noiembrie. "Într-o zi mi-a spus «Uite, aşteptăm răspunsul»", spune ea.
Katerina Sabirova, care nu locuia cu Berezovski şi nu se afla la Londra când a murit acesta, exclude, pe de altă parte, posibilitatea ca fostul oligarh să se fi sinucis. La fel ca mulţi alţi apropiaţi ai fostului oligarh, ea descrie, pentru ultimele luni, simptome ce par de depresie. Berezovski suferea de insomnie, nu voia să se spele dimineaţa, nu mai ieşea din casă şi nu voia să vadă pe nimeni. Ea a vorbit la telefon cu el, cu o zi înainte de moartea acestuia, iar vocea lui arăta că se simţea "mai bine ca de obicei".

Jaf cu fumigene, la un muzeu din Roma

Câţiva hoţi au pătruns, lansând fumigene, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în Villa Giulia, administrată de Muzeul Naţional Etrusc din Roma, de unde au furat mai multe bijuterii, au anunţat poliţiştii italieni. Hoţii - în număr de doi sau trei, după toate probabilităţile - au forţat una dintre uşile de la Villa Giulia, unul dintre cele mai importante muzee din Roma, aflat lângă parcul din jurul Villa Borgheze. Ei au aruncat în interiorul clădirii mai multe fumigene, creând astfel o diversiune, pentru a-i dezorienta pe paznici, incapabili să vadă pe ecranele camerelor de securitate ce se întâmpla în sălile muzeului. Agenţii de securitate au pornit imediat în cercetare şi au telefonat la numărul de urgenţă 112, în timp ce hoţii au reuşit să iasă din muzeu fără să fie văzuţi. Spărgând un geam cu ajutorul unui topor, răufăcătorii au luat cu ei bijuterii din secolul al XIX-lea, provenind din colecţia Castellani, una dintre cele mai importante ale muzeului. Aceasta a fost donată statului italian în 1919 şi conţine peste o mie de obiecte şi fragmente de obiecte antice şi moderne.

Atacul care a "frant" Internetul provine din Rusia

Activişti ruşi s-au aflat în spatele puternicului atac ce a vizat săptămana trecută Spamhaus, un grup cu sediul la Geneva ce publică "liste negre" cu adrese de spam, a declarat ieri Aleksandr Liamin, directorul general al site-ului Highloadlab.com. Organizatorii atacului au infectat servere cu nume de domenii (DNS) pe web, supraîncărcând reţeaua mondială.
Potrivit Spamhaus, atacul a început după ce grupul a plasat pe lista sa un site olandez, Cyberbunker. Spamhaus a vizat în mod clar Cyberbunker, care ar fi putut să fie ajutat de hackeri provenind din Europa de Est, scria presa.
Într-un interviu pentru site-ul public de ştiri RT, Sven Olaf Kamphuis, care s-a prezentat drept purtător de cuvânt al hackerilor, a declarat că Cyberbunker este doar una dintre firmele care au participat la atacul efectuat ca replică la tactici de "intimidare" ale Spamhaus. "Spamhaus a supărat multă lume, în ultimii ani, şantajând furnizori de acces la Internet şi operatori pentru ca aceştia să deconecteze clienţi fără hotărâre judecătorească sau proces", a declarat el.

Caine, milionar în dolari

Un câine dintr-o localitate din Belarus a moştenit circa 1 milion de dolari de la un cetăţean american de origine belarusă, a informat duminică RIA Novosti, citând cotidianul local Respublika. Dacă nu o fi vorba de o farsă gandită de ziariştii bieloruşi, câinele în vârstă de zece ani, pe nume Julik (Ştrengarul), a moştenit averea de la defunctul John Fyodorov, care s-a născut în satul Budoşka, dar care a emigrat în SUA după cel de-al Doilea Război Mondial. Potrivit stăpânului lui Julik Vasili Potapov, Fyodorov a vizitat sătuleţul din Belarus în 2007 şi a spus că acest câine îi aminteşte de câinele său Valet care a murit în anii '50. Valet era bolnav în perioada respectivă, iar Fyodorov a avut de ales între a-i asigura o operaţie scumpă sau a cumpăra un bilet către Sacramento. Bărbatul a ales cea de-a doua variantă, câinele a murit, iar el nu s-a putut ierta niciodată pentru acest lucru. Maria Protasenia, o avocată din Minsk, a confirmat că un cont bancar special a fost deschis pe numele câinelui şi că acesta conţine la ora actuală 993.700 de dolari. În conformitate cu ultima dorinţă a lui Fyodorov, câinele are cum propria lui cameră cu un pat imens şi o plasmă, are o dietă echilibrată şi se bucură de plimbări în aer liber şi de îmbăieri de două ori pe zi.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.