De ce nu mai vine primăvara
Recorduri de frig în Belgia sau în estul Franţei, 10.000 de vite prizoniere în zăpadă în Irlanda de Nord, 25 de morţi în Polonia, în martie, cu temperaturi care au scăzut pînă la -24 grade Celsius noaptea... Pentru al patrulea an consecutiv, ierni cu căderi masive de zăpadă în Europa şi în America de Nord intrigă climatologii. Iar bănuielile lor se îndreaptă spre topirea banchizei arctice care, potrivit acestora, antrenează puternice modificări în circulaţia atmosferică în emisfera de nord în timpul iernii.
În 1979, la începutul măsurătorilor prin satelit, gheaţă acoperea circa 7 milioane de kilometri pătraţi de ocean în perioada verii. În septembrie 2012, suprafaţa s-a redus la doar 3,4 milioane km2. "Legătura este din ce în ce mai limpede, chiar dacă ştiinţa nu este încă în totalitate de acord asupra acestui subiect", spune climatologul Dim Coumou de la Institutul Potsdam pentru cercetări asupra climatului (PIK).
Se reduce diferenţa de temperatură dintre Antarctica şi latitudinile joase
Pentru un alt mare apărător al acestei teze, profesorul de ştiinţe ale Pămantului şi atmosferei de la Universitatea Cornell (New York) Charles Greene, explicaţia este următoarea: cu cat există mai puţină banchiză care să reflecte razele soarelui, cu atat marea se încălzeşte mai mult şi accelerează, la randul său, topirea banchizei. Toamna, căldura înmagazinată este eliberată gradual în atmosferă, majorand rata umidităţii şi presiunea atmosferică şi reducand diferenţa de temperatură între Arctica şi latitudinile mai joase.
Această situaţie modifică astfel baletul complex care se joacă între mare şi aer, în acest caz Oscilaţia arctică şi Oscilaţia nord-atlantică care influenţează direct vremea din America de Nord şi Europa. Unul dintre efecte este slăbirea vortexului polar, acest ciclon permanent situat în apropierea polului, mai puţin capabil astfel să reţină masele de aer rece şi umiditatea provenite din regiunea Arctică, care coboară astfel la latitudini mai joase. "Am avut cateva ierni în Europa cu episoade reci mai degrabă scurte, de la 10 la 30 de zile, în timpul cărora am constatat acest sistem de presiuni înalte. Acest lucru s-a întamplat şi în America de Nord cu episoade similare şi destul de bizare de frig, dar mai scurte", arată Coumou.
Scepticii neagă cu jumătate de gură
Vor deveni aceste ierni un fapt comun? "Schimbările care au loc în banchiza cresc probabilitatea că frigul arctic să coboare spre sud", crede Charles Greene, potrivit hotnews.ro. "Dar este greu de spus care regiuni vor fi afectate. Nu ştim prea bine cum acest fenomen interacţionează cu alte elemente ale sistemului climatic, precum el Nino sau la Nina", adăugă el.
Această teorie nu este îmbrăţişată însă unanim în comunitatea climatologilor. "Observăm fenomenul reducerii banchizei în Arctica de circa 15 ani şi este o perioadă un pic prea scurtă pentru a concluziona formal" o legătură, argumentează David Salas-y-Melia, cercetător în climatologie la Meteo France. Jeff Knight, de la Biroul britanic de meteorologie, pune în evident mai degrabă variabilitatea naturală a oscilaţiei nord-atlantice, care se poate întinde pe cateva decenii. "Nu este imposibil de explicat că există o legătură între topirea banchizei şi circulaţia atmosferică, dar juriul este în curs de deliberare asupra acestei chestiuni", afirmă el.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
