MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Evadare de proporţii dintr-o închisoare din Grecia
Unsprezece deţinuţi au evadat în timpul unui atac armat împotriva unei închisori din Trikala, în centrul Greciei, în cursul căruia au fost răniţi doi gardieni, a anunţat la sfarşitul săptămanii trecute Ministerul Justiţiei, citat de AFP. Potrivit presei, operaţiunea a fost declanşată în acelaşi timp din interior, unde cinci deţinuţi care au reuşit să introducă puşti kalaşnikov au început să tragă asupra gardienilor, dar şi din exterior, unde complici ai acestori au deschis focul asupra postului de gardă cu arme automate. În agitaţia creată în închisoare şi de teamă că ar putea exista alte arme, numărul final al evadaţilor nu a fost stabilit decat după intervenţia forţelor speciale, în cursul dimineţii. Potrivit presei, este vorba în mare parte de cetăţeni albanezi, condamnaţi pentru jafuri armate şi furturi. Doi gardieni au fost răniţi n schimbul de focuri. La sfarşitul lui februarie, aceeaşi închisoare a fost teatrul unei spectaculoase tentative de evadare cu elicopterul a lui Panayotis Vlastos, unul dintre organizatorii răpirii, în 2008, a unui armator grec, eliberat în schimbul unei răscumpărări care nu a mai fost găsită. Prins într-un schimb de focuri între persoanele aflate la bord, înarmate cu puşti kalaşnikov, şi gardieni, elicopterul în care încerca să se ascundă Vlastos a aterizat de urgenţă în curtea închisorii. Supraaglomerate şi victime şi ele ale curei de austeritate a ţării, care a afectat condiţiile de viaţă ale deţinuţilor şi a redus salariile şi posturile gardienilor, închisorile greceşti sunt, în ultimele luni, teatrul unor revolte recurente.
Tensiunile dintre Israel şi Siria au ajuns la cote explozive
Noul ministru israelian al Apărării, Moshe Yaalon, a promis ieri să răspundă "imediat" oricărui tir sirian venit din platoul Golan, avertizand regimul de la Damasc împotriva oricărei "încălcări a suveranităţii" israeliene, relatează AFP. Israelul "va răspunde imediat oricărei încălcări a suveranităţii israeliene şi oricărui tir din partea Siriei reducand la tăcere sursa atacurilor", a afirmat Yaalon într-un comunicat. Soldaţii israelieni staţionaţi în partea Golanului ocupată de Israel au deschis focul anterior asupra unei poziţii militare siriene după ce au fost ţinta unor tiruri de pe teritoriul sirian pentru a doua oară în 24 de ore, potrivit unui purtător de cuvant militar istraelian. "La începutul zilei, tirurile care veneau din Siria au vizat soldaţi ai armatei israeliene", a declarat purtătorul de cuvant. "Soldaţii au ripostat cu precizie în direcţia unui post sirian de unde veneau aceste tiruri", a adăugat el, precizand că nu s-au înregistrat răniţi în randul israelienilor. Nu se ştie pentru moment dacă tirurile siriene au fost lansate de forţele preşedintelui Bashar al-Assad sau de rebelii prezenţi în regiune. Moshe Yaalon, fost şef de Stat Major, a afirmat că Israelul consideră aceste incidente ca fiind "foarte serioase". "Nu vom permite armatei siriene sau oricărei alte organizaţii să încalce suveranitatea israeliană trăgand asupra teritoriului nostru", a adăugat ministrul. Israelul este oficial în stare de război cu Siria. Acesta ocupă din 1967 circa 1.200 de kilometri pătraţi din platoul Golan pe care l-a anexat, o decizie care nu a fost recunoscută niciodată de comunitatea internaţională, restul de aproximativ 510 metri pătraţi rămanand sub control sirian. Secretarul de Stat american John Kerry a ajuns ieri la Bagdad pentru o vizită-surpriză. Cu această ocazie, Kerry l-a avertizat, pe premierul irakian Nuri al-Maliki că avioanele încărcate cu arme care se deplasează între Iran şi Siria traversand spaţiul aerian irakian contribuie la menţinerea lui Bashar al-Assad la putere, relatează AFP. "I-am spus foarte clar premierului că survolul aparatelor plecate din Iran contribuie la susţinerea preşedintelui Assad şi a regimului său", a declarat Kerry jurnaliştilor după întalnirea sa cu Maliki în capitala irakiană. "Tot ce îl ajută pe preşedintele Assad ridică probleme", a adăugat Kerry, care s-a exprimat în timpul unei conferinţe de presă organizate în cadrul unei vizite-surpriză în capitala irakiană. Statele Unite au cerut de mai multe ori Irakului să controleze încărcătura avioanelor de transport care vin din Iran şi traversează spaţiul său aerian cu destinaţia Siria, suspectand că acestea ar transporta echipamente militare pentru regimul de la Damasc.
Bulgaria şi Romania, ţapi ispăşitori pentru problemele UE
Bulgaria şi Romania sunt folosite mereu, din nefericire, drept o scuză convenabilă pentru problemele interne ale partenerilor europeni, a declarat preşedintele bulgar Rosen Plevneliev, într-un interviu acordat revistei germane Focus, relatează site-ul Novinite.com. Plevneliev susţine că trebuie analizate date contrete înainte de lansarea unor astfel de acuzaţii. "Dintre cei 20.000 de romi romani şi bulgari care s-ar fi mutat în Franţa, doar 600 sunt din Bulgaria şi doar 80 dintre ei stau în Franţa ilegal", a subliniat el. Preşedintele bulgar recunoaşte că există o problemă cu romii, dar subliniază că aceasta trebuie definită foarte clar. "Bulgaria nu are milioane de romi, numărul lor exact este de 300.000. Ei reprezintă mai puţin de 5 la sută din populaţie", subliniază el. Comentand amanarea, din nou, a aderării Bulgariei la Schengen, el cere o recunoaştere a eforturilor ţării sale de a păzi graniţele externe ale UE. El subliniază că Bulgaria a investit în total 100 de milioane de euro în acest domeniu şi că graniţa sa este sigură. "Sunt doar 200 de intrări ilegale pe an pe la graniţa bulgaro-turcă", în timp ce în Italia şi Grecia numărul depăşeşte 20.000", adaugă el.
O întalnire inedită pentru catolici
Papa Francisc şi predecesorul său Benedict al XVI-lea au avut o întalnire "privată" de aproximativ 45 de minute înainte de a lua pranzul împreună cu anturajul lor în reşedinţa estivală a papilor de la Castel Gandolfo, a anunţat Vaticanul, relatează AFP. "Întalnirea privată a durat aproximativ 40-45 de minute", le-a declarat jurnaliştilor prezenţi pentru această întalnire istorică în împrejurimile Romei părintele Federico Lombardi, purtătorul de cuvant al Vaticanului. Pranzul, în schimb, a avut loc în prezenţa celor doi secretari privaţi, monseniorul Alfred Xuereb şi monseniorul Georg Gänswein. Acesta din urmă, secretarul particular al lui Bendict al XVI-lea, este şi prefect al Casei pontificale. Acest dejun între Papa Francisc şi predecesorul său este o întalnire inedită în istoria Bisericii Catolice. Înaintea lui Benedict al XVI-lea, ultimul papă care a demisionat de bunăvoie a fost Celestin al V-lea, în 1294, dar nu există vreo dovadă că acesta ar fi luat pranzul cu succesorul său Bonifaciu al VIII-lea, care l-a plasat sub supraveghere apoi l-a închis. Imaginile, înregistrate de televiziunea Vaticanului CTV, îl arată pe Benedict al XVI-lea, care pare foarte slăbit şi emoţionat, întampinandu-l pe Papa Francisc la coborarea din elicopter. Ulterior se poate vedea cum papa argentinian, cu nouă ani mai tanăr decat papa emerit dar mult mai alert, intră în micuţa capelă a reşedinţei, urmat de departe de Benedict al XVI-lea care se deplasează greu, sprijinindu-se în baston.
Vicepreşedintele SUA a dat 580.000 de dolari pe o noapte la hotel
O singură noapte de cazare la un hotel din Paris, în februarie, a vicepreşedintelui american Joe Biden a costat 585.000 de dolari, relatează Daily Mail, în ediţia electronică. Vicepreşedintele american ar fi închiriat peste 100 de camere la Hotelul Intercontinental Paris Le Grand. Preţul a fost anunţat de The Weekly Standard, care a descoperit contractul oficial completat online. Biden ar fi stat într-un apartament prezidenţial cu două camere, de 172 de metri pătraţi, care costă 2.975 de euro pe noapte. Vicepreşedintele a fost însoţit în acest turneu de soţia sa, Jill Biden, iar prima lor oprire a fost în Germania, după care au mers la Paris şi Londra. Din cauza efectivului de securitate extins, Biden ar fi închiriat aproximativ 130 de camere în luxosul hotel parizian. La Londra, factura de cazare pe o noapte la Hyatt Regency a fost de 459.388,65 de dolari, cu aproape 100.000 de dolari mai puţin decat la Paris.
Kievul, paralizat de ninsori
Autorităţile de la Kiev, capitala ucraineană afectată de o furtună de zăpadă fără precedent, şi-au anunţat, ieri, decizia de le a acorda o zi de odihnă suplimentară locuitorilor, după ce au decretat cu o zi înainte situaţie de urgenţă din cauza intemperiilor, relatează AFP. Astfel, angajaţii din sectorul public de la Kiev nu vor fi chemaţi la muncă astăzi, a anunţat serviciul de presă al administraţiei locale într-un comunicat, precizand că sectorul privat a fost invitat să facă acelaşi lucru. Capitala ucraineană a acumulat, în două zile, precipitaţii cat pentru o lună întreagă. Circulaţia era în continuare paralizată la Kiev, unde numeroase maşini erau acoperite de zăpadă. Mai multe benzinării şi cafenele situate pe autostrăzi le ofereau duminică ceai şi mancare şoferilor ale căror vehicule erau blocate în ambuteiaje gigantice, potrivit unui jurnalist al AFP. Metroul era singurul mijloc de transport în comun funcţional la Kiev, unde troiene imense s-au format pe trotuare şi pe străzi. "Din fericire, staţia de metrou se află aproape de mine, altfel nu ar fi avut sens să plec de acasă", exclamă Natalia Andruşcenko, în varstă de 55 de ani.
