Lumea după Chavez: multe speranţe şi puţină îngrijorare
Decesul lui Hugo Chavez, anunţat oficial ieri noapte după mai multe zile de confuzie, a pus capăt celor 14 ani pe care liderul venezuelean i-a petrecut în fruntea statului şi deschide drumul către alegeri anticipate, care vor fi organizate în următoarele 30 de zile. La aceste alegeri, vicepreşedintele şi succesorul desemnat al lui Chavez, Nicolas Maduro se va confrunta probabil cu guvernatorul Henrique Capriles, în vârstă de 40 de ani, învins onorabil de fostul şef de stat în octombrie.
Hugo Chavez era o personalitate controversată în Statele Unite, ţară pe care politicianul sud-american o critica sever în discursurile sale, dar pe care a aprovizionat-o fără întrerupere cu petrol. Principalii aliaţi latino-americani ai Venezuelei l-au comemorat pe preşedintele Hugo Chavez, calificat drept "om excepţional", a cărui "pierdere este irecuperabilă" pentru America de Sud, în timp ce Barack Obama a declarat că Venezuela "începe un nou capitol al istoriei sale". Şi Berlinul a vorbit despre începutul unei noi ere pentru venezueleni.
Autorităţile au decretat şapte zile de doliu, iar funeraliile naţionale sunt prevăzute pentru vineri. Regimul comunist cubanez a decretat doliu naţional pentru trei zile. La fel şi Ecuadorul. Omagii au fost trimise din toate ţările Americii Latine, dar şi din Palestina, Rusia şi China, ultimele două pierzand un client generos în comerţul cu armament.
Dublă îngrijorare la Havana
Liderul revoluţionar cubanez Fidel Castro a reprezentat un mentor de la debutul politic al lui Hugo Chavez, o susţinere recompensată printr-un ajutor ferm acordat economiei insulei, în principal prin furnizarea de petrol. Timp de două decenii, cei doi au fost prieteni, aliaţi, confidenţi, susţinându-se necondiţionat atât pe plan intern, cât şi pe scena internaţională, Chavez mergând până la a propune unirea celor două ţări într-o federaţie, o idee refuzată de către compatrioţii săi printr-un referendum în 2007.
După alegerea lui Chavez în 1998, cei doi preşedinţi au început să se vadă mai frecvent, creând o alianţă sub privirea atentă a Washingtonului. În 2000, cei doi semnau un acord, în continuare în vigoare, prin care Venezuela se angaja să furnizeze aproximativ 130.000 de barili de petrol pe zi Cubei, la tarife preferenţiale. A fost lovitura de maestru dată de Castro pentru susţinerea regimului său, după prăbuşirea Uniunii Sovietice.
Venezuela este şi astăzi principalul partener comercial al Cubei şi îi aduce un ajutor economic crucial furnizându-i în condiţii avantajoase aproape două treimi din necesităţile sale în materie de petrol. Aproximativ 40.000 de cubanezi, în principal specialişti în domeniul sănătăţii, lucrează în Venezuela, ceea ce constituie, cu aproape şase miliarde de dolari, prima sursă de venit în valută pentru Cuba.
Însă, odată cu anunţarea decesului lui Chavez, Havana se pregăteşte cu îngrijorare pentru ce va urma, în condiţiile în care oficialii cubanezi ştiu că sprijinul primit de Cuba de la "sultanul" din America de Sud era ajutorul care menţinea regimul pe linia de plutire.
SUA resping acuzaţiile de "implicare" în boala lui Chavez
Statele Unite au respins acuzaţiile de conspiraţie formulate de Venezuela, cosiderând că este "absurd" să se spună că Washingtonul ar putea fi responsabil de moartea preşedintelui Hugo Chavez, cu câteva momente înainte de anunţul oficial privind decesul său. "Să spui că Statele Unite sunt implicate în vreun fel în boala preşedintelui Chavez este absurd, iar noi respingem ferm această acuzaţie", a afirmat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. Pentagonul a confirmat anterior expulzarea din Venezuela a doi ataşaţi militari americani, dintre care unul a fost acuzat de vicepreşedintele acestei ţări că a încercat să contacteze militarii pentru "a le propune proiecte de destabilizare".
