Vaticanul fără Papă
Zi istorică, ieri, la Vatican: pentru prima dată după aproximativ şapte secole, un papă, de această dată Benedict al XVI-lea, a părăsit în timpul vieţii şi de bunăvoie tronul Sfântului Petru. Benedict al XVI-lea, în vârstă de 85 de ani, anunţase la 11 februarie 2013 că renunţă la pontificat, decizia devenind efectivă la 28 februarie 2013. El s-a mutat la reşedinţa Castel Gandolfo, în apropiere de Roma. Clopotele bisericilor din Roma şi cele ale Basilicii Sfântul Petru au fost trase pentru a marca plecarea Papei Benedict. Papa Benedict va locui aproximativ două luni la Castel Gandolfo, după care va reveni la Vatican şi va sta într-o mânăstire.
"Câtă mizerie în Biserică!", exclama Joseph Ratzinger în 2005, cu doar câteva săptămâni înainte să fie ales Papă, o afirmaţie care a rămas celebră. În cei opt ani de pontificat, Benedict al XVI-lea a făcut curăţenie în diocezele afectate de scandaluri sexuale şi corupţie cum nu a făcut niciun alt papă înaintea sa. A fost nevoit să gestioneze cea mai puternică criză a Bisericii, şi anume cea a dezvăluirii în cascadă a unor abuzuri sexuale comise asupra unor copii de către membri pedofili ai clerului, o criză agravată de "omerta" ierarhiei.
Afirmând că "cea mai mare persecutare" a Bisericii vine de la ea-însăşi, prin propriile păcate, el a cerut "iertare" victimelor şi a promovat o toleranţă zero. Însă cazuri vechi continuă să apară. Papa a acceptat demisia unui număr important de episcopi, în special în ultimele luni, ultimul exemplu fiind al cardinalului scoţian Keith O'Brien, acuzat de preoţi de "comportament nepotrivit".
"Watileaks", ultimul scandal
Cel care a fost poreclit în Germania "Panzerkardinal", pentru rolul sever pe care şi l-a asumat în urmărirea tuturor derapajelor liturgice sau sociale din cadrul Bisericii, şi-a impus încă de la început o imagine de exigenţă spirituală. El a preferat să stea alături de prelaţii apropiaţi şi convinşi de doctrină decât de slujitori. Străin de intrigi, uneori considerat ca trăind într-un turn de fildeş, el s-a confruntat anul trecut cu un scandal de scurgere de documente confidenţiale, cunoscut sub numele de "Watileaks", care va conduce la arestarea majordomului său, Paolo Gabriele, o arestare interpretată ca un simptom al unor nemulţumiri, disensiuni şi controverse financiare în interiorul Curiei.
Conclavul care îl va alege pe viitorul papă urmează să se întrunească în cateva zile. În urma lui Benedict al XVI-lea rămane o populaţie catolică puţin mai numeroasă. Catolicii din întreaga lume sunt în număr de 1,196 miliarde, înregistrând o creştere de 1,3% în 2010 faţă de cele 1,181 miliarde din 2009, potrivit anuarului actualizat la data de 31 decembrie 2010 şi publicat în 2012, relatează Agerpres. Cel mai mare număr de catolici se află în America, 586 milioane, urmat de 285 milioane în Europa, Brazilia fiind ţara care are cei mai mulţi credincioşi, 163 de milioane, urmată de Mexic (99 milioane) şi Filipine (77 milioane).
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
