Internațional

Încă un motiv să se îngrijoreze sau unul ca să se bucurie? Pesimiştii trăiesc mai mult

Ziarul de Vrancea
28 feb 2013 317 vizualizări
în mod paradoxal, pesimismul este un factor benefic pentru longevitate, susţin cercetători germani de la Universitatea din Nuremberg

Persoanele în vârstă şi pesimiste în ceea ce priveşte perspectivele lor de viitor trăiesc mai mulţi ani decât persoanele optimiste, având şi o sănătate mai bună decât a acestora din urmă, potrivit unui studiu german publicat ieri. "Persoanele în vârstă care se aşteaptă la un grad de satisfacţie scăzut referitor la situaţia lor personală din viitor trăiesc în mod evident mai mult şi au o sănătate mai bună decât persoanele în vârstă care îşi imaginează viitorul în roz", afirmă într-un comunicat emis de Institutul economic german DIW, citând un studiu universitar.
Cercetătorii de la Universitatea Friedrich-Alexander din Nuremberg s-au bazat pe datele furnizat de Panelul socio-economic german, un studiu multidisciplinar de vastă amploare, realizat pe 30.000 de persoane, începând din anul 1984. Ei au studiat răspunsurile oferite în fiecare an, între 1993 şi 2003, de voluntari în legătură cu starea lor de satisfacţie actuală şi cu estimările lor pentru următorii cinci ani. Cercetătorii au verificat apoi dacă acele aşteptări ale voluntarilor au fost realizate sau nu.
Astfel, savanţii germani au constatat că 43% dintre voluntarii cei mai în vârstă erau prea pesimişti, 25% dintre ei au avut dreptate, iar 32% dintre ei au fost prea optimişti. În mod surprinzător, studiul a reliefat faptul că în grupul persoanelor prea optimiste riscul de degradare a capacităţilor fizice era cel mai mare, iar riscul de deces era cu 10% mai mare.
"Este probabil că faptul de a fi mai pesimist în privinţa viitorului îi face pe oamenii în vârstă să aibă mai multă grijă de sănătatea lor şi să se arate mai prudenţi în faţa pericolelor", a declarat Frieder Lang, directorul Institutului de Fiziologie Gerontologică din cadrul Universităţii Nuremberg.
În rândul persoanelor incluse în acest panel, cei mai tineri au fost aceia care s-au arătat excesiv de optimişti în privinţa situaţiei lor din următorii cinci ani, iar aflaţi la o vârstă matură s-au dovedit a fi cei mai realişti. Cu cât avansăm în vârstă, cu atât devenim mai pesimişti, afirmă autorii studiului, şi, paradoxal, cu cât avem venituri mai mari şi o sănătate bună, cu atât suntem mai pesimişti, pentru că potenţialul de ameliorare este fără îndoială în acest caz foarte mic, a explicat Frieder Lang.

Tot mai multe oraşe americane sub protecţia legii falimentului

Oraşul Detroit, devenit un simbol al sărăciei şi violenţei urbane, se află în pragul falimentului şi va fi pus sub administrare specială, care poate implica închiderea unor departamente întregi ale primăriei, modificarea contractelor de muncă, vânzări de active şi rescrierea legislaţiei. Guvernatorul statului Michigan, Rick Snyder, urmează să numească un administrator special pentru Detroit în următoarele zile, astfel încât să se evite intrarea în incapacitate de plată a oraşului, leagănul industriei americane a automobilelor, supranumit "Motor City". Primăria duce lipsă de lichidităţi, are un deficit bugetar de 100 de milioane de dolari şi datorii de peste 14 miliarde de dolari. În prezent, alte patru oraşe din Michigan, mai mici decât Detroit, ca şi trei circumcripţii şcolare se află sub administraţie specială, dar reuşita programelor nu este totală. La nivelul SUA, tot mai multe primării sau districte au depus cereri pentru punerea sub protecţia legii falimentului, în ultimii ani, din cauza problemelor financiare. În aproximativ jumătate din statele americane legislaţia nu permite autorităţilor locale declararea falimentului, astfel că autorităţile statale, precum cele din Michigan, autorizează diverse alte măsuri. Pană acum, cel mai mare oraş din SUA care şi-a declarat falimentul (în 2012) era Stockton din California, cu 300.000 de locuitori. Detroit avea în 2011 700.000 de locuitori.

OMS: Risc crescut de cancer în jurul centralei de la Fukushima

Accidentul nuclear de la Fukushima, în Japonia, a antrenat o creştere relativă a riscului de cancer în zonele cele mai afectate din apropierea centralei, estimează un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), dat publicităţii la Geneva. Din această evaluare rezultă că evenimentul care a avut loc la Fukushima în 2011 "nu ar trebui să antreneze vreo creştere perceptibilă a riscurilor pentru sănătate în afara Japoniei", precizează experţii în raport. Ei apreciază în acest document de 166 de pagini că pe o rază de 20 de kilometri în jurul centralei avariate de un cutremur puternic urmat de tsunami, riscul de cancer de tiroidă la femei şi copii este în creştere cu 1,25 la sută, faţă de rata obişnuită de 0,75 la sută. În 1986 după accidentul de la Cernobîl din Ucraina, s-a constatat o creştere notabilă a cancerului de tiroidă în rândul copiilor. OMS insistă în acest raport asupra necesităţii unei monitorizări de-a lungul anilor a populaţiei vulnerabile, precum şi asupra unei supravegheri a alimentelor şi mediului. Pentru muncitorii care participă la neutralizarea centralei, există o "creştere a riscului, pe toată durata vieţii, de leucemie, cancer de tiroidă şi alte forme de cancer în raport cu nivelul de referinţă", apreciază raportul. "Câţiva muncitori care au inhalat cantităţi semnificative de iod radioactiv ar putea dezvolta probleme necanceroase ale tiroidei", adaugă OMS.

Adolescent român, reţinut în Japonia după uciderea unei tinere

Un adolescent român în vârstă de 17 ani a fost reţinut în Japonia după ce a înjunghiat mortal o tânără de 22 de ani, informează site-ul ziarului Japan Today. Crima a avut loc ieri dimineaţă în zona Musashino din Tokyo. Femeia de 22 de ani, Arisa Yamada, a ieşit dintr-un magazin şi a fost atacată de doi indivizi. A fost înjunghiată şi a murit în timp ce era transportată la spital. În acest caz a fost reţinut un adolescent român în vârstă de 17 ani, suspectat de tâlhărie şi crimă.

Dosarul unui atentat cu 85 de victime, deschis după 19 ani

Deputaţii argentinieni au transformat ieri în lege un acord cu privire la audierea de către Guvernul argentinian a unor oficiali iranieni implicaţi în atentatul comis în 1994 la Buenos Aires împotriva Asociaţiei argentiniene evreieşi de ajutor reciproc (Amia), soldat cu 85 de morţi. Blocul proguvernamental al preşedintei Cristina Kirchner a obţinut 131 de voturi, faţă de cele 113 ale opoziţiei. Justiţia argentiniană acuză Teheranul, care dezminte, că este implicat în atentatul sângeros comis îmmpotriva Amia şi reclamă extrădarea a opt oficiali iranieni, inclusiv a actualului ministru al Apărării Ahmad Vahidi şi a fostului preşedinte Ahbar Hashemi Rafsandjani, pentru a-i judeca.

Centrele sociale de cazare din Germania s-au umplut cu est-europeni

Serviciile de asistenţă socială din oraşe germane au fost luate cu asalt de numeroasele persoane fără adăpost, în principal imigranţi est-europeni, mulţi români, pe fondul temperaturilor scăzute din ultima perioadă, scrie Der Spiegel, în ediţia online. În oraşul Hamburg, spre exemplu, există un centru de cazare care are 230 de locuri, dar, iarna aceasta, au existat atât de multe solicitari încât mulţi oameni au fost nevoiţi să doarmă pe mese sau scaune. Situaţii similare s-au înregistrat în Munchen, Stuttgart, Koln şi alte oraşe germane. Autorităţile germane afirmă că mulţi dintre cei care apelează la serviciile de asistenţă socială de urgenţă sunt români, bulgari şi cetăţeni ai altor state est-europene.

Guvernul de la Chişinău, pe muchie de cuţit

O moţiune de cenzură iniţiată de opoziţia comunistă are şanse să fie adoptată în Parlament

Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, liderul Partidului Democrat Marian Lupu, a anunţat ieri că formaţiunea sa va susţine moţiunea de cenzură împotriva guvernului, dacă premierul Vlad Filat nu va demisiona. "Această poziţie nu a suferit schimbări", a declarat Lupu, referindu-se la faptul că formaţiunea sa a cerut anterior demisia premierului. Pe de altă parte, Agerpres relatează că celelalte două partide membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană - Partidul Liberal Democrat şi Partidul Liberal au anunţat că nu vor susţine moţiunea prezentată ieri de opoziţia comunistă.
Partidul Comuniştilor şi Partidul Democrat au împreună 49 de mandate de deputat, pentru adoptarea moţiunii fiind necesare 51 de voturi. Există însă cel puţin cinci deputaţi neafiliaţi care au declarat recent că vor susţine demiterea guvernului. Pe de altă parte nu este sigur dacă toţi cei 15 deputaţi democraţi vor vota moţiunea, deoarece preşedintele de onoare al formaţiunii, care este şi liderul fracţiunii parlamentare, Dumitru Diacov, s-a pronunţat în repetate rânduri pentru dialog şi evitarea războiului politic din alianţă.
Parlamentul va examina, cel mai probabil, marţi moţiunea de cenzură împotriva activităţii guvernului. Moţiunea a fost prezentată în contextul crizei din Alianţa pentru Integrare Europeană, după ce premierul Vlad Filat a anunţat, la 13 februarie, că formaţiunea sa denunţă acordul de constituire a acesteia pentru a negocia un nou acord. Primul ministru a declarat în câteva rânduri că demiterea guvernului va duce la alegeri parlamentare anticipate. Actualul guvern a fost învestit de parlament la 14 ianuarie 2011.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.