Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Jaful secolului: 10 kg de diamante furate de la scara avionului

Ziarul de Vrancea
19 feb 2013 622 vizualizări
Atacatorii au dat lovitura pe o pistă a aeroportului din Bruxelles,exact în momentul în care preţioasa încărcătură era scoasă din maşina blindată a unei companii de transport valori pentru a o îmbarca într-un avion cu destinaţia Zurich

Lovitură de 37 de milioane de euro, luni seară, chiar pe pista aeroportului Zaventem, din Bruxelles. O maşină blindată care transporta 10 kg de diamante a fost atacată de opt indivizi bine înarmaţi care s-au făcut rapid nevăzuţi cu preţioasa încărcătură. Diamantele, în stare brută, care aparţineau unui centru specializat în pietre preţioase din Anvers, urma să ajungă în Elveţia cu un avion al companiei Swiss Air. Potrivit reconstituirii atacului, jefuitorii au intrat pe pistă la bordul a două vehicule, după ce au tăiat gardul pe partea de vest a aeroportului, aproape de şoseaua de centură a Bruxelles-ului. Cele două maşini - între care un autoturism cu însemne false ale poliţiei belgiene - s-au îndreptat direct spre aeronava companiei elveţiene, în care pasagerii se îmbarcaseră deja, şi care efectua pregătiri pentru a decola spre Zurich. În faţa armelor, cei care tocmai încărcau seiful în cala avionului nu au opus rezistenţă. Se pare că în timpul atacului au fost trase focuri de armă, dar nimeni nu a fost rănit. Unul dintre cele două vehicule utilizate în jaf a fost găsit mai târziu incendiat, nu departe de aeroport. Totul a durat doar trei minute. Nici un pasager nu a avut de suferit, iar traficul aerian nu a fost perturbat.
"Transportul de pietre preţioase şi alte valori în trăinătate are loc în fiecare zi. Ne întrebăm cum au avut atacatorii un acces atat de facil la pista aeroportului", a afirmat purtătorul de cuvânt al companiei deţinătoare a diamantelor. El a subliniat că acest incident ar putea avea impact asupra comerţului cu pietre preţioase, Anvers fiind considerat una din "capitalele" mondiale ale diamantelor.

Schimbare la varful UE faţă de aderarea Turciei?

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, se va deplasa în Turcia la sfarşitul săptămanii. Duminică, Angela Merkel se va deplasa în oraşul Kahramanmaras (sud), unde sunt staţionaţi 280 de militari germani, în cadrul misiunii NATO pentru protejarea frontierei turco-siriene cu rachete Patriot. După această întâlnire cu militarii germani, Merkel va vizita creştinii din regiunea Cappadocia (est). Luni, Merkel se va întâlni la Ankara cu preşedintele turc, Abdullah Gül, şi cu premierul Recep Tayyip Erdogan, pentru "discuţii politice". Pe de altă parte, după instalarea la Palatul Elysée a socialistului François Hollande, în mai 2012, Franţa a iniţiat un viraj diplomatic prudent. Laurent Fabius, şeful diplomaţiei franceze, a anunţat săptămâna trecută că este pregătit să deblocheze un capitol şi anume cel referitor la politica regională. Turcia refuză extinderea la Cipru, ţară administrată de ciprioţi greci şi membră a UE, a acordurilor de liberă circulaţie în cadrul blocului european. Acest refuz a antrenat blocarea mai multor capitole de negociere. Dintre cele 35 de capitole, doar 13 sunt în discuţie şi unul singur a fost încheiat.

Regimul din Belarus a găsit vinovatul pentru "ploaia" de ursuleţi de pluş

Un tribunal din Belarus a condamnat la doi ani de închisoare un poliţist de frontieră pentru că nu a protejat fosta republică sovietică de ursuleţi de pluş din străinătate, relatează Agerpres. Curtea Supremă de Justiţie din Minsk a declarat că el a fost condamnat pentru că nu a raportat intrarea în spaţiul aerian a unui avion uşor care a paraşutat sute de ursuleţi de pluş purtând sloganuri pentru apărarea drepturilor omului în această ţară extrem de puternic controlată de 10 milioane de locuitori. Instanţa nu i-a dat numele şi nici rangul. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, numit de Occident "ultimul dictator al Europei", a demis deja mai mulţi oficiali de vârf de la apărare în legătură cu incidentul de pe 4 iulie, când doi angajaţi ai unei agenţii suedeze de publicitate au pilotat un avion uşor în spaţiul aerian belarus bine păzit, într-un spectacol de sprijin pentru activiştii pentru drepturile omului din Belarus.

Primul copil cu două mame din Austria

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărât, ieri, că, într-un cuplu homosexual, unul dintre parteneri poate adopta copilul celuilalt, în cazul în care această posibilitate este deschisă concubinilor heterosexuali, dând astfel câştig de cauză unui cuplu de lesbiene austriece. CEDO a fost sesizată de două femei în vârstă de 45 de ani, precum şi de fiul uneia dintre ele, de 17 ani. Celor două femei, care au o relaţie stabilă de mai mulţi ani, le-a fost refuzat de către justiţia austriacă dreptul ca una dintre ele să adopte copilul celeilalte. Potrivit legislaţiei din Austria, adopţia este posibilă pentru un cuplu heterosexual necăsătorit. În schimb, pentru cuplurile de acelaşi sex, ea este imposibilă, deoarece dreptul austriac consideră că un copil are neapărat un tată şi o mamă. Aşadar, o femeie nu poate adopta copilul partenerei sale decât "înlocuind-o" juridic, nefiind recunoscută ca o a doua mamă. Reclamantele au apelat la magistraţii europeni, susţinând că au fost victimele unei discriminări bazate pe orientarea lor sexuală. Judecătorii CEDO au statuat marţi că, deşi poate fi acceptabil un tratament diferit între cuplurile căsătorite şi cele necăsătorite, nu ar trebui să existe discriminare între cuplurile necăsătorite homosexuale şi cele necăsătorite heterosexuale. Aceştia au amintit că statele europene sunt libere să permită sau nu căsătoria cuplurilor de acelaşi sex. În acest sens, Curtea a hotărât că "guvernul austriac nu a furnizat nicio dovadă care să demonstreze că ar fi în detrimentul copilului să fie crescut de un cuplu homosexual sau să aibă legal două mame sau doi taţi".

"Glumiţi, ştiţi cine sunt eu?"
n europenii sunt conştienţi de drepturile lor, dar nu ştiu ce presupun acestea, arată un sondaj efectuat în ţările UE

Un nou sondaj Eurobarometru, publicat ieri de Comisia Europeană, la 20 de ani de la crearea cetăţeniei UE, arată că 81% dintre respondenţi ştiu că, pe lângă propria naţionalitate, au statutul de cetăţeni ai UE, însă numai 36% dintre persoanele care au răspuns la sondaj se consideră bine informate în legătură cu drepturile aferente cetăţeniei UE. Europenii îşi cunosc cel mai bine dreptul la libera circulaţie (88%), dreptul de a adresa petiţii instituţiilor UE (89%), de a nu fi discriminaţi pe baza naţionalităţii (82%), de a beneficia de protecţie consulară (79%) şi de a participa la o iniţiativă cetăţenească (73%). În acelaşi timp, două treimi (67%) dintre persoanele chestionate consideră că libera circulaţie a persoanelor în cadrul UE aduce avantaje economice ţării lor.
Peste o treime din respondenţi (36%) s-au considerat bine informaţi cu privire la aceste drepturi, ceea ce reprezintă o creştere cu 5 puncte procentuale faţă de anul 2007. Cu toate acestea, doar 24% dintre persoanele interogate consideră că sunt bine informate cu privire la măsurile pe care trebuie să le ia dacă drepturile nu le sunt respectate.
Rezultatele sondajului au fost publicate în aceeaşi zi în care Parlamentul European şi Comisia Europeană organizează o audiere comună pentru a discuta despre drepturile cetăţenilor europeni. Discuţiile vor constitui o sursă de inspiraţie pentru elaborarea viitorului raport al Comisiei privind cetăţenia UE, care urmăreşte să abordeze obstacolele cu care se confruntă cetăţenii UE în exercitarea drepturilor lor. Raportul, care ar urma să fie publicat la 8 mai, va formula o serie de iniţiative care vor contribui la punerea în practică a acestor drepturi.

2013, anul european al cetăţenilor

Datorită cetăţeniei UE, care a fost introdusă în 1993 prin Tratatul de la Maastricht şi a cărei a 20-a aniversare se sărbătoreşte în acest an, toţi resortisanţii celor 27 de state membre ale UE beneficiază, în calitate de cetăţeni ai UE, de un set de drepturi suplimentare. Printre acestea se numără dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul UE, dreptul de a vota şi de a candida la alegerile locale şi europene în ţara de reşedinţă, dreptul de a beneficia de protecţie consulară în străinătate în aceleaşi condiţii ca resortisanţii unui alt stat membru atunci când ţara lor de origine nu este reprezentată şi dreptul de a înainta petiţii Parlamentului European şi de a se adresa Ombudsmanului European şi instituţiilor UE.
Sunt multe drepturi care derivă din calitatea de cetăţean european, însă de multe ori oamenii nu ştiu de existenţa lor. Anul european al cetăţenilor are drept scop explicarea acestor drepturi şi garantarea faptului că cetăţenii le cunosc şi nu întâmpină dificultăţi în exercitarea lor. De-a lungul anului 2013, vicepreşedintele Viviane Reding şi alţi comisari ai UE îşi vor conjuga eforturile cu politicienii de pe plan naţional şi local pentru a organiza dezbateri cu cetăţenii europeni din întreaga Europă, pentru a le asculta punctul de vedere şi a răspunde la întrebările acestora.

Goana după meteor

în zona de impact a rămăşiţelor meteoritului care s-a dezintegrat deasupra Rusiei se desfăşoară căutări asidue n doar cateva zeci de mici bucăţele din fostul meteorit au fost găsite pană acum

Meteoritul care a explodat la mică altitudine deasupra regiunii Celiabinsk din munţii Urali a provocat o adevărată "Goană după meteor", ca în celebrul roman al lui Jules Verne, numeroşi vânători de meteoriţi deplasându-se în zonă pentru a căuta fragmente ce se pot vinde la preţul de câteva mii de dolari pe gram. Un astfel de căutător de meteoriţi a estimat că o bucată de meteorit ar putea să se vândă cu până la 66.000 de ruble (2.200 de dolari) pe gram - de peste 40 de ori mai mult decât preţul gramului de aur. "Deocamdată este greu de fixat un preţ... Cu cât sunt găsiţi mai puţini meteoriţi, cu atât preţul lor creşte", a susţinut Dmitri Kacikalin, membru al Societăţii ruse a pasionaţilor de meteoriţi. Cercetătorii de la Universitatea Federală din Urali au fost primii care au anunţat o captură semnificativă: 53 de obiecte mici, din piatră, închise la culoare, culese din jurul lacului Cebarkul, în apropiere de Celiabinsk. Conform analizelor preliminare, este vorba de nişte meteoriţi obişnuiţi, din rocă, cu un conţinut de fier de aproximativ 10%. Fragmentele au între 0,5 şi 1 cm, iar oamenii de ştiinţă speră că eventualele bucăţi mai mari au căzut în lac, unde, după explozia de vineri s-a format o spărtură în gheaţă de aproximativ 8 metri. La căutarea organizată a fragmentelor de meteorit au participat 20.000 de oameni, în timp ce numeroase alte persoane au început să caute pietre care arată mai deosebit, în speranţa că se vor dovedi a fi bucăţi de meteorit. Inevitabil, primele rezultate ale căutătorilor independenţi au apărut şi pe internet, unde anumite bucăţi de aşa-zişi meteoriţi se vând drept chilipiruri pentru doar 1.000 de ruble (33,18 dolari)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.