MOZAIC STIRI INTERNATIONALE Europenii au declarat "război" unui asteroid
Printre ameninţările ce ar putea provoca dispariţia civilizaţiei umane se numără şi ciocnirea cu un asteroid. Chiar dacă această posibilitate nu constituie o îngrijorare pentru majoritatea oamenilor, astronomii o consideră o ameninţare reală. Din acest motiv, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a anunţat lansarea unui plan pentru efectuarea unui test care să arate dacă omenirea are capacitatea de a modifica traiectoria unui asteroid ce se îndreaptă spre Terra. În acest scop, ESA intenţionează să "atace" un asteroid binar care va trece suficient de aproape de Terra pentru a putea trimite în direcţia sa o navetă în timp util. Cercetătorii de la ESA vor să afle dacă impactul rezultat în urma ciocnirii cu asteroidul va modifica traiectoria obiectului spaţial suficient de mult încât aceasta să fie utilă în cazul în care planeta noastră este cu adevărat ameninţată de un vizitator nedorit.
Strategia ESA va fi una simplă: agenţia spaţială va lansa spre asteroid o navetă spaţială ce cântăreşte 300 de kilograme, aceasta urmând să se ciocnească de corpul spaţial la o viteză de 22.530 de kilometri/oră, în speranţa că forţa generată de acest impact ar fi suficientă pentru a modifica orbita asteroidului în mod semnificativ. Misiunea va ţinti un asteroid binar (un asteroid mai mic ce orbitează un asteroid mai mare), pentru că acesta oferă oamenilor de ştiinţă posibilitatea de a calcula rapid efectele impactului. Măsurând cât de mult s-a modificat orbita asteroidului mai mic, cercetătorii vor putea stabili dacă testul a fost un succes.
Asteroidul ţintit este 65803 Didymos, ce măsoară 800 de metri în diametru şi care ar fi periculos dacă s-ar îndrepta spre Terra. Fenomenul Tunguska, celebra explozie care a avut loc deasupra Siberiei în 1908 şi care a distrus 80 de milioane de copaci, a fost provocat, cel mai probabil, de un fragment de cometă ce măsura 100 de metri în diametru. Didymos este însoţit de un asteroid-satelit cu un diametru de 150 de metri ce îl orbitează la o distanţă de un kilometru. Cei doi asteroizi vor trece aproape de Terra în 2022 sau 2023. Cercetătorii vor ataca asteroidul mai mic, iar obiectivul ESA este o schimbare a velocităţii orbita de aproximativ 1%.
Protonii sunt mai mici decât ar trebui conform legilor fizicii
n ultima măsurătoare a arată că raza unui proton măsoară 0.8418 femtometri, adică mai puţin de o trilionime de milimetru
Cea mai precisă măsurare realizată până în prezent a razei protonului confirmă faptul că această particulă subatomică este mai mică decât "cer" legile fizicii, ceea ce alimentează controversa aprinsă dintre specialişti.
Dezbătută intens în ultimii doi ani, această nepotrivire dintre datele experimentale şi cele teoretice a ieşit la iveală în 2010, când un grup de cercetători de la Institutul Max Planck din Garching, Germania, a determinat raza protonului - particulă încărcată pozitiv din nucleul atomic - şi a descoperit că era mai mică decât era de aşteptat.
Într-un studiu anterior raza protonului fusese estimată (dar nu putuse fi măsurată cu precizie) pe baza modului în care protonii interacţionează cu electronii în atomul de hidrogen. Estimarea a dat ca rezultat o rază a protonului de 0.877 femtometri - mai puţin de o trilionime de milimetru.
Cercetătorii germani au utilizat însă o altă metodă. Ei au folosit un atom de hidrogen modificat, în care electronul era înlocuit de un muon, o particulă cu aceeaşi sarcină electrică ca şi electronul, dar de 200 de ori mai grea. Datorită acestei greutăţi mai mari, muonul este mai sensibil la influenţa mărimii protonului, astfel încât raza protonului poate fi măsurată cu mai multă precizie. Rezultatul a fost de 0.8418 femtometri, cu 4% mai mic decât valoarea obţinută anterior.
O explicaţie pentru materia neagră?
În lumea fizicii particulelor, această diferenţă este foarte mare şi a stârnit controverse între savanţi, unii punând la îndoială acurateţea experimentelor sau interpretarea lor, alţii considerând că teoria - aşa-numitul model standard din fizica particulelor - are nişte lacune.
Cercetătorii din Germania au repetat experimentele, măsurând încă şi mai precis raza protonului, iar rezultatul a fost, iarăşi, cu 4% mai mic decât cel obţinut în experimentul cu hidrogen obişnuit.
Randolf Pohl, conducătorul echipei de la Institutul Max Planck, crede că ar putea exista trei explicaţii. Prima: experimentul ar putea avea erori, deşi aşa ceva nu prea e plauzibil, având în vedere că s-a obţinut în două rânduri aceeaşi valoare. Apoi, acest mod de măsurare - prin experimente care implică electroni - ar putea să nu fie de încredere. A treia şi cea mai incitantă posibilitate ar fi ca muonii să nu interacţioneze cu protonii în acelaşi mod în care o fac electronii. Cu alte cuvinte, raza aparentă a protonului să se schimbe puţin, în funcţie de particula cu care interacţionează. Dacă aşa stau lucrurile, acest fenomen ar implica existenţa unor particule necunoscute care influenţează modul în care muonul interacţionează cu protonul. Existenţa unor asemenea particule ar putea rezolva unele dintre problemele pe care le prezintă modelul standard al fizicii particulelor. De exemplu, ar putea furniza un "candidat" pentru materia neagră, misterioasa structură care alcătuieşte peste 80% din masa Universului, scrie descopera.ro.
China va reduce ajutorul pentru Coreea de Nord, în cazul unui test nuclear
China "nu va ezita" să reducă ajutorul oferit Coreei de Nord, dacă aceasta va efectua un nou test nuclear, a anunţat, vineri, un organism oficial al presei chineze, într-unul dintre rarele avertismente adresate imprevizibilului său vecin şi aliat. "În cazul în care Coreea de Nord va efectua noi teste nucleare, China nu va ezita să reducă ajutorul" acordat regimului lui Kim Jong-un, scrie ziarul chinez The Global Times într-un editorial, menţionând că Beijingul se confruntă cu o "dilemă" asupra situaţiei din Coreea de Nord. "Coreea de Nord nu apreciază deloc eforturile Chinei. Ea critică China fără a spune clar pentru ce", comentează cotidianul, după anunţul şoc al Phenianului cu privire la intenţia sa de a efectua un nou test nuclear "de înalt nivel", ca răspuns la decizia de marţi a ONU de a înăspri sancţiunile. "Să lăsăm deci Coreea de Nord în «mânia» ei", scrie cotidianul, care consideră că "statul chinez nu trebuie să aibă prea multe aşteptări de la stategiile promovate faţă de peninsula" coreeană, deoarece altfel "s-ar îndepărta şi mai mult de obiectivul său de denuclearizare" şi "nu ar mai fi nici un mijloc de a recăpăta echilibrul diplomatic dintre" Phenian, Seul, Tokyo şi Washington. Beijingul "vrea o peninsulă stabilă", dar "nu va fi sfârşitul lumii, dacă vor apărea probleme", aceasta "ar trebui să fie poziţia" Chinei, adaugă publicaţia.
The Global Times, care apare în limbile chineză şi engleză, este un ziar al grupului Cotidianul Poporului, organism central al Partidului Comunist al Chinei (PCC), care apără opiniile naţionaliste în politica externă şi are un caracter reformist în cea internă. Editorialele ziarului au un ton mai liber decât comentariile oficiale, dar conţin numai ideile acceptate de Partidul Comunist.
Mii de canadieni au rămas fără curent electric din cauza gerului
Mii de persoane din estul Canadei au rămas fără curent electric, fără căldură şi automobile din cauza frigului polar, ceea ce nu i-a împiedicat pe tinerii din Montreal să danseze în aer liber la festivalul Igloofest. Cu temperaturi de aproape minus 30 de grade Celsius, reţeaua electrică este supraîncărcată, iar consumul de energie bate toate recordurile, potrivit companiei publice Hydro-Quebec.
Recordul istoric a fost înregistrat miercuri seara, cu 39.620 de megawaţi, a anunţat purtătorul de cuvânt al companiei, Louis Olivier Batty. Ca urmare, unele părţi ale reţelei au fost supraîncarcate, iar întrerupătoarele automate au oprit curentul electric pentru mii de consumatori.
Joi dimineaţă, peste 20.000 de persoane nu aveau electricitate, dar după amiază numărul acestora a scăzut la 4.800. În Quebec, trei persoane din patru au rămas fără căldură electrică, astfel, restabilirea acesteia este primordială pentru ei.
Totuşi, frigul nu i-a împiedicat pe sute de tineri să danseze în aer liber la festivalul de muzică electronică Igloofest, care s-a desfăşurat pe cheile Portului Vechi din Montreal, cu lumini electrice multicolore. Tinerii au bătut recordul de participare la cel mai rece weekend al festivalului Igloogest după ediţia din 2007.
Miercuri, la ora 15:30, femeile par mai bătrane
Femeile par mai bătrâne în fiecare miercuri, la 15:30, arată un studiu desfăşurat de marca de produse cosmetice bronzante St Tropez, 12% dintre cele intervievate afirmând că miercurea este pentru ele cea mai stresantă zi a săptămânii.
Două treimi din femei acuză o serioasă lipsă de energie miercurea după-amiază. "Este uimitor să vezi că miercurea, la 15:30, femeile par mai bătrâne", spune Nichola Joss în The Telegraph. Experta în aspecte ale pielii adaugă: "Asocierea stresului de miercuri după-amiază cu tradiţionala oboseală este motivul pentru care femeile par mai bătrâne".
În schimb, femeile sunt mai susceptibile să aibă relaţii sexuale joia. "După lipsa de energie de miercuri, joi seară femeile scapă de presiune şi sunt mai predispuse la tandreţe", observă specialista. Vineri, ultima zi lucrătoare, după ce au făcut dragoste, femeile se simt mulţumite, 60% dintre femei considerând că este ziua "cea mai frumoasă" a săptămânii.
Luni, după un weekend în care se consumă adesea alcool, noaptea este "adesea agitată". Acest lucru "nu prevesteşte nimic bun pentru piele şi strălucirea ei de miercuri. Efectele lipsei de somn (ochi umflaţi, faţă trasă, cearcăne, etc.) pot marca faţa cam 48 de ore. În condiţiile în care multe femei dorm prost luni, pot părea mai bătrâne miercuri", încheie Nichola Joss.
