Internațional

Un român printre victimele războiului din Mali?

Dan Chiriac
17 ian 2013 486 vizualizări
El a fost luat ostatic alături de alţi 40 de cetăţeni străini de către un grup de militanţi islamişti, care au preluat controlul asupra unui complex gazifer din Algeria, cerand retragerea francezilor din Mali n intervenţia armatei algeriene s-a încheiat cu pierderi în randul ostaticilor

Armata algeriană a preluat în totalitate controlul asupra complexului In Amenas, unde a avut loc luarea de ostatici. Militarii algerieni au intervenit ieri, în două rânduri, pentru a prelua controlul asupra complexului gazifer. Nu se cunoaşte cu exactitate numărul victimelor. Conform presei, cel puţin 34 de ostatici străini şi 15 răpitori ar fi fost ucişi. Sute de ostatici algerieni şi câţiva occidentali au reuşit să fugă.
Anterior, unul dintre răpitori, care s-a prezentat ca Abu al-Baraa, declara postului Al-Jazeera că între ţările din care provin cei 41 de ostatici străini din Algeria se află şi România. Astfel, potrivit declaraţiilor sale, cei 41 provin din 11 ţări, şi anume Norvegia, Franţa, Statele Unite, Marea Britanie, România, Columbia, Thailanda, Filipine, Irlanda, Japonia şi Germania. MAE a confirmat informaţia, o celulă de criză fiind constituită în legătură cu răpirile din Algeria.
Aseară, situaţia era confuză, informaţiile oficiale din zona complexului fiind practic absente. În lipsa lor, ştiri neconfirmate anunţau că, dintre cei 41 de ostatici, doar şase ar fi scăpat cu viaţă - între care doi britanici, un kenyan, un francez şi un irlandez - iar 35 ar fi fost ucişi în timpul atacului. Ulterior, numărul a fost inversat: şase ostatici ar fi fost ucişi, ceilalţi cetăţeni străni reuşind să scape teferi alături de 180 de algerieni.
Ultimul bilanţ, de asemenea neoficial, la închiderea ediţiei, menţiona 24 de ostatici ucişi, dar 600 de persoane eliberate de armata algeriană. Despre românul căzut în mainile răpitorilor - nici o veste. Casa Albă şi-a exprimat "îngrijorarea" în legătură cu operaţiunea algeriană în cazul luării de ostatici, cerând "clarificări" din partea autorităţilor algeriene. La rândul său, premierul britanic David Cameron şi-a manifestat regretul că nu a fost înştiinţat din timp în legătură cu intervenţia armatei algeriene.
Grupul islamist ceruse oprirea ofensivei coordonate de francezi în Mali, în schimbul eliberării ostaticilor. Ulterior, cei aproximativ 20 de atacatori au cerut să fie lăsaţi să plece cu tot cu prizonierii lor în Libia.

Furtună în deşert, varianta franceză



Operaţiunile militare aflate în curs în Mali nu sunt un război francez, a declarat miercuri seară la Roma secretarul de Stat american al Apărării Leon Panetta, citat de agenţia de presă Ansa, solicitând "un efort internaţional" care trebuie să fie confirmat de ONU. "În Mali, nu cred că este vorba de un război francez, ci este necesar un efort internaţional", a afirmat acesta în cursul unei întâlniri cu presa la ambasada americană.
"Obiectivul este de a da posibilitatea forţelor africane (Cedeao) să preia controlul pe teren", a mai explicat acesta.
Anterior în cursul zilei Panetta îşi declarase deja susţinerea pentru acţiunea franceză. "Atât Italia cât şi Statele Unite şi-au exprimat susţinerea pentru acţiunea întreprinsă de Franţa pentru a opri avansul jihadist", a declarat acesta în cursul unei conferinţe de presă comune cu omologul italian.
Mai multe state, printre care SUA, Marea Britanie şi Germania, au anunţat că vor acorda necondiţionat asistenţă Franţei, care a deplasat deja în zona de conflict 800 de militari şi a anunţat că numărul acestora va creşte la 2500. O reuniune convocată de urgenţă de Înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate a UE (ÎR), Catherine Ashton, ca urmare a agravării situaţiei de securitate din Mali, a avut loc aseară la Bruxelles. România a fost reprezentată de ministrul de Externe Titus Corlăţean, care a transmis susţinerea ţării noastre pentru intervenţia militară a Franţei în Mali.

Miza intervenţiei militare în Mali

Într-o analiză detaliată, CNN a încercat să identifice motivele pentru care Franţa a decis să intervină militar într-unul dintre cele mai întinse şi mai sărace state din lume. Cu o suprafaţă de două ori cat cea a Franţei, din care mare parte în deşert, şi fără rezerve de petrol, Mali pare că nu prezintă o atracţie pentru străini. Totuşi, Parisul a trimis un contingent numeros la o distanţă apreciabilă de graniţele sale în încercarea de a restabili ordinea într-o zonă uriaşă care a intrat în ultimul timp sub controlul traficanţilor de arme şi droguri, dar şi al rebelilor islamişti care au acaparat nordul acestui stat. De altfel, unul din aceste grupuri afiliate reţelei al-Qaida, care acţionează nestingherite în regiune, este autorul luării de ostatici de la complexul petrolier din Algeria.
CNN enumeră cei şapte vecini ai Mali - între care Algeria şi Libia - care s-au confruntat la randul lor cu violenţe, extremism şi instabilitate, dar care nu sunt pregătite pentru a-i ajuta singure pe malieni. Astfel, extremiştii islamişti au ajuns să controleze un teritoriu vast, de unde jihadul - cum îşi numesc ei războiul sfant - alimentează numeroase zone de conflict, ajungand pană în sudul Yemenului şi Pakistan.
Un alt pericol îl reprezintă extremiştii care se ascund printre cei 5 milioane de musulmani aflaţi în Franţa, mulţi dintre ei proveniţi din nordul şi vestul Africii, şi care ar putea încerca să răzbune reprimarea rebeliunii prin intervenţia militară franceză. Preşedintele François Hollande a ordonat deja măsuri suplimentare de securitate în locuri publice.
Conflictul intern din Mali a provocat totodată o gravă criză umanitară: 150.000 de locuitori s-au refugiat în ţările vecine, malnutriţia făcand victime mai ales în randul copiilor, alături de malarie şi dizenterie.

Trei sferturi dintre francezi aprobă intervenţia militară

Aproximativ trei sferturi dintre cetăţenii francezi (75 la sută) susţin intervenţia militară franceză în Mali, potrivit unui sondaj al Institutului BVA, realizat pentru cotidianul francez Le Parisien/Aujourd'hui. Pentru comparaţie, în martie 2011, în debutul intervenţiei militare în Libia, aceasta era aprobată de mai puţini francezi (66 la sută), iar în octombrie 2001, 55 la sută dintre aceştia susţineau primele operaţiuni militare în Afganistan, potrivit sondajelor. Mai mult decât atât, cei mai numeroşi susţinători sunt din rândul adepţilor politicii de stânga (82 la sută). Totuşi, mulţi suporteri ai politicii de dreapta (69 la sută), de asemenea aprobă intervenţia militară în Mali, conform sondajului BVA. Studiul a fost realizat în baza metodei cotelor, pe un eşantion de 1.252 de cetăţeni francezi, cu vârsta de peste 18 ani, recrutaţi telefonic şi interogaţi prin internet pe 14 şi 15 ianuarie. Potrivit unui sondaj publicat luni de către Institutul Francez de Opinie Publică (IFOP), 63 la sută dintre francezi susţineau intervenţia militară a Franţei în Mali, iar 37 la sută erau împotrivă.

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.