Internațional

Un triplu asasinat pune Franţa pe jar

Ziarul de Vrancea
9 ian 2013 564 vizualizări
La Paris, trei activiste kurde au fost ucise cu cate un glonţ în cap n autorităţile promit să facă lumină n asasinatul a avut loc după ce Turcia şi liderul rebelilor kurzi, Abdullah Ocalan, au convenit încetarea ostilităţilor în schimbul unor drepturi sporite acordate acestei minorităţi

Trei activiste kurde au fost găsite moarte în noaptea de miercuri de joi, împuşcate în cap, în sediul unei asociaţii a comunităţii kurde, situat în centrul Parisului. "Trei femei au fost omorâte, ucise, fără îndoială executate. Este un fapt grav, de aceea mă aflu aici. Este absolut inacceptabil", a declarat ministrul francez de Interne Manuel Valls, deplasat la faţa locului. El a dat asigurări că autorităţile sunt hotărâte "să facă lumină asupra acestui act cu totul insuportabil". Ancheta a fost încredinţată secţiei antiteroriste a poliţiei judiciare.
Cea mai cunoscută dintre victime este Fidan Dogan, 32 de ani, preşedinta centrului de informare kurd şi reprezentanta în Franţa a Congresului naţional al Kurdistanului, potrivit unui comunicat al Federaţiei asociaţiilor kurde din Franţa. Celelalte victime sunt Sakine Cansiz, prezentată ca "una dintre fondatoarele PKK" (Partidul Muncitorilor din Kurdistan, interzis în Turcia) şi Leyla Soylemez, "o tânără activistă".
După ştirea asasinării lor, sute de kurzi s-au adunat în faţa imobilului, scandând "Ele nu au murit!", "Noi toţi suntem PKK!", "Turcia asasină, Hollande complice!", şi agitând steaguri cu portretul liderului încarcerat al rebelilor kurzi, Abdullah Ocalan. Potrivit declaraţiilor pentru AFP ale lui Leon Edart, unul dintre responsabilii federaţiei kurzilor, cele trei femei se aflau singure miercuri la prânz în sediul centrului de informare, situat la primul etaj al unui imobil din strada Lafayette, arondismentul X al capitalei franceze. Spre seară, un membru al comunităţii a încercat fără succes să ia legătura cu ele. Ulterior, prieteni îngrijoraţi s-au deplasat la centru, au văzut urme de sânge şi au spart uşa. Trupurile neînsufleţite au fost descoperite în jurul orei locale 1, a relatat aceeaşi sursă. Două dintre femei au fost ucise cu câte un glonţ în ceafă, iar cea de-a treia prezenta răni în abdomen şi în frunte.
Asasinarea celor trei activiste a avut loc într-un moment în care, potrivit presei turce, Ankara şi Abdullah Ocalan au convenit încetarea ostilităţilor care durează din 1984, în schimbul acordării de drepturi sporite minorităţii kurde.
În Franţa trăiesc ceva mai mult de 150.000 de kurzi, dintre care aproape 90% sunt originari din Turcia, potrivit unui studiu realizat în anul 2006. Cea mai mare concentrare se află în regiunea pariziană. Primii imigranţi turci au venit în Hexagon ca mână de lucru, în cadrul acordurilor bilaterale încheiate în 1965 între Franţa şi Turcia. Evenimente politice ulterioare precum revoluţia islamică din Iran din 1979 sau lovitura de stat militară din Turcia din 1980, au precipitat sosirea masivă a kurzilor în Europa şi mai ales în Franţa, unde socialiştii veniţi la putere în 1981 au fost sensibili la cauza kurdă.

Turcii denunţă execuţia celor trei tinere

Vicepremierul şi purtătorul de cuvânt al Guvernului turc Bülent Arinç a denunţat execuţia "regretabilă" a celor trei activiste kurde. "Denunţ o asemenea atrocitate comisă ca o execuţie extrajudiciară. Este un act regretabil", a declarat Arinç pentru presă. Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a emis ipoteza unei "reglări de conturi" în interiorul PKK. "Trebuie să aşteptăm elucidarea cazului, nu să ne lansăm în speculaţii. Ar putea fi vorba de o reglare de conturi", a declarat premierul. Liderul guvernului turc a subliniat că ar mai putea fi vorba de un act de "sabotaj" din partea mediilor care nu vor o soluţie în conflictul kurd din Turcia.


Fără vize, în Armenia

Armenia a anunţat ieri că a eliminat vizele de scurtă şedere pentru cetăţenii din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene (UE), pentru a promova dezvoltarea turismului în această fostă republică sovietică din Caucaz. Cetăţenii din UE vor fi de acum scutiţi de viză dacă şederea lor în Armenia nu va depăşi 180 de zile, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului armean al Afacerilor Externe, Tigran Balaian. "Eliminarea vizelor va încuraja activităţile comerciale europene şi turismul în Armenia", a adăugat Tigran Balaian. Pe lângă cele 27 de state membre ale UE, această decizie unilaterală se aplică şi celor patru ţări din spaţiul Schengen care nu fac parte din UE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia, a precizat el. Armenia, sub presiunea Moscovei de a adera la uniunea vamală între Rusia, Belarus şi Kazahstan, încearcă să-şi consolideze legăturile economice şi politice cu UE. Maja Kocijancic, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a declarat în decembrie că o eventuală aderare a Armeniei la această uniune vamală va reduce semnificativ şansele acestei ţări de a semna un acord de comerţ liber cu Uniunea Europeană.

Mafiot urmărit cu bomba prin Tel Aviv

O maşină a explodat ieri după-amiază în nordul oraşului Tel-Aviv, după ce un motociclist din apropiere a detonat o bombă, actul fiind o tentativă de asasinare a unui cunoscut mafiot, relatează ziarul Haaretz. Cel puţin patru persoane au fost rănite. Potrivit informaţiilor iniţiale bomba, care a vizat o maşină Mazda pe strada Jabotinsky, a fost o tentativă de asasinare a cunoscutului mafiot Nissim Alperon şi nu are legătură cu terorismul. Aceasta ar fi a noua încercare de asasinare a lui Alperon din ultimul deceniu. Maşina a luat foc imediat după explozie, iar un autobuz din apropiere, plin cu pasageri, a fost de asemenea lovit. Ultima explozie importantă din Tel-Aviv s-a produs în timpul operaţiunii Pilon de Apărare, la 21 noiembrie, când un terorist palestinian a amplasat o bombă într-un autobuz din centrul oraşului, rănind cel puţin 28 de persoane.

Tot mai mulţi greci nu-şi găsesc de lucru

Rata şomajului în Grecia a crescut în octombrie pentru a 41-a lună consecutiv până la nivelul record de 26,8%, cel mai ridicat din zona euro, depăşind chiar şi Spania, a anunţat ieri Oficiul central de statistică din Grecia (ELSTAT). Un număr record de 1,34 milioane greci nu aveau un loc de muncă în octombrie, în creştere cu 38% comparativ cu perioada similară din 2011. Conform datelor revizuite ale ELSTAT, în septembrie rata şomajului în Grecia a fost de 26,2%. şomajul îi afectează în special pe tineri, în rândul persoanelor cu vârste între 15 şi 24 de ani rata şomajului fiind de 56,6%, faţă de 22,1% în octombrie 2011. În rândul celor 17 state care utilizează moneda euro, rata medie a şomajului era de 11,7% în octombrie. Grecia are cea mai mare rată a şomajului, depăşind Spania, unde potrivit Oficiului de statistică al UE (Eurostat) rata şomajului se situa în luna octombrie la 26,2%. Luna trecută, Comisia Europeană prognoza o creştere a ratei şomajului în Grecia la 24% în 2013 (de la 23,6% în 2012) şi de 22,2% în 2014.

Arestări la Londra pentru terorism în Siria

Patru bărbaţi suspectaţi de susţinerea activităţilor "teroriste" în Siria au fost arestaţi la Londra, anunţă poliţia britanică. "Un bărbat în vârstă de 33 de ani a fost arestat pe aeroportul londonez Gatwick, miercuri, la urcarea în avion", conform unui comunicat al Scotland Yard. Alţi trei bărbaţi, de 18, 22 şi 31 de ani, au fost arestaţi ieri dimineaţă, la adrese diferite din estul Londrei. Conform Scotland Yard, cei patru sunt suspectaţi de "pregătire sau instigare la comiterea de acte teroriste" în Siria, ţară care se confruntă de doi ani cu un conflict civil soldat cu aproximativ 60.000 de morţi.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.