MOZAIC INTERNATIONAL: China a devenit iarăşi a doua putere mondială
Avântul box office-ului din China a fost reconfirmat în 2012, anul în care s-a înregistrat o creştere cu 30% a vânzărilor de bilete în cinematografe faţă de 2011, graţie căreia această ţară a ocupat la sfârşitul anului trecut locul al doilea în box office-ul mondial. Potrivit agenţiei de presă China Nouă, încasările cinematografice au ajuns la peste 17 miliarde de yuani (2 miliarde de euro), iar China a ocupat astfel locul al doilea în box office-ul mondial, după Statele Unite ale Americii.
Pentru prima dată în ultimii zece ani, filmele de import au reprezentat partea majoritară (51,5%) din încasări, în condiţiile în care China îşi protejează industria cinematografică naţională prin limitarea draconică a numărului de filme străine distribuite pe teritoriul ei. Anul trecut, doar 34 de filme străine au fost acceptate în China de regimul de la Beijing. Majoritatea au fost superproducţii realizate la Hollywood.
Cea de-a şaptea artă se află în plină efervescenţă în China, oferind perspectivele cele mai promiţătoare dintre toate pieţele de film din lume. Numărul de cinematografe este în plin avânt, susţinut de creşterea rapidă a clasei de mijloc, ai cărei reprezentanţi adoră să meargă în weekend să vadă filme în multiplexurile amenajate în noile centre comerciale.
Nemţii au doborat două avioane ţintă cu arme laser
Producătorul german de armament Rheinmetall AG a testat un sistem laser care a reuşit să distrugă două avioane de la distanţa de aproape doi kilometri, informează BBC News online. Sistemul laser, care are o putere de 50 kilowaţi, a utilizat sisteme radar şi instalaţii optice pentru detectarea dronelor, care se deplasau cu 50 de metri pe secundă. Compania a testat sistemul în condiţii meteo variate, inclusiv pe timp de ninsoare şi ploaie. Rheinmetall va instala sistemul laser pe vehicule militare, în cadrul unor tunuri de calibrul 35 mm.
Zeci de răniţi într-un accident de feribot, la New York
Cel puţin 57 de persoane au fost rănite după ce un feribot s-a lovit de un ponton, ieri dimineaţă, în zona Manhattan (New York). Zeci de persoane au fost scoase pe targă de pe feribot, câteva fiind în stare gravă. Pană la închiderea ediţiei nu se ştia cu exactitate de ce feribotul nu a putut încetini în timpul util pentru a evita lovirea de ponton. Feribotul circula pe traseul Atlantic Highlands (New Jersey) - Conners Highlands (Manhattan). James R. Barker, directorul companiei de transport maritim Seastreak, a declarat că la bordul navei se aflau aproximativ 300 de persoane, multe fiind aruncate de pe scaune în momentul impactului.
Se caută 50 de tone de uraniu
Serviciile de spionaj din Statele Unite şi din Orientul Mijlociu se tem că regimul din Siria nu poate garanta securitatea a aproximativ 50 de tone de uraniu folosit în presupusul program nuclear sirian, scrie Financial Times, citat de site-ul israelian Ynetnews. Nu există prea multe informaţii despre programul nuclear sirian, iar regimul de la Damasc neagă că ar avea un astfel de program. Serviciile de spionaj au aflat că regimul Bashar al-Assad se apropia de finalizarea unui reactor nuclear în zona Al-Kibar (estul Siriei), dar complexul a fost distrus într-un presupus raid aerian israelian, în septembrie 2007. Reactorul fusese construit după modelul centrului nuclear nord-coreean de la Yongbyon, iar experţii cred că pentru instalaţia de la Al-Kibar erau necesare aproximativ 50 de tone de uraniu în stare naturală. Experţi guvernamentali americani şi specialişti din Orientul Mijlociu se tem, conform Financial Times, că presupusa cantitate de uraniu ar putea ajunge în Iran, un aliat-cheie al Siriei, sau la grupuri teroriste, în contextul conflictului civil care afectează ţara de aproape doi ani. O echipă a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) a vizitat complexul nuclear distrus de la Al-Kibar în mai 2008, găsind doar urme de uraniu. Nu se ştie unde ar putea fi stocat uraniul sirian.
Schimb de prizonieri între regim şi rebelii sirieni
Rebelii sirieni au eliberat 48 de ostatici iranieni, răpiţi în august lângă Damasc, au anunţat ieri mai multe posturi de televiziune iraniene de stat. "Cei 48 de pelerini iranieni au fost eliberaţi", a anunţat televiziunea de stat, fără să precizeze când sau în ce condiţii a avut loc această eliberare. Rebelii i-au acuzat că sunt membri ai Gardienilor Revoluţiei, armata de elită a regimului iranian. Teheranul a declarat că este vorba de pelerini, după care a recunoscut că printre aceştia erau câţiva militari "în retragere" ai Gardienilor Revoluţiei. După ce au difuzat pe internet un videoclip care îi prezenta pe iranienii răpiţi în apropierea Damascului, rebelii au ameninţat în două rânduri că îi vor ucide dacă armata nu se retrage de la periferia Damascului. Ahmed al-Khatib, purtător de cuvânt al Consiliului Revoluţionar al Armatei Siriene Libere de la Damasc şi din zonă, a confirmat pentru AFP că "negocierile efectuate sub egida Turciei şi Qatarului s-au încheiat teoretic printr-un acord pentru eliberarea a 2.135 de persoane ţinute în detenţie de către regim, printre care figuri importante, în schimbul iranienilor". Printre cei eliberaţi de regim se numără şi patru turci. Este cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul conflictului sirian, în urmă cu aproape doi ani.
Costa Concordia va pluti din nou în septembrie
În pofida instalării unui dispozitiv plutitor în jurul navei Costa Concordia şi a sutelor de muncitori şi experţi prezenţi pe insulă, operaţiunea de ranfluare nu se va încheia prea curând. În timp ce sudori suspendaţi cu ajutorul unor corzi astupă găurile din coca albă ruginită, scafandri acţionează non-stop pentru a evita ruperea epavei în două. Operaţiunea de aducere pe linia de plutire - cea mai mare plănuită vreodată - a fost întârziată de o serie de probleme tehnice, precum forarea pe fundul marin, de granit, pentru instalarea unei platforme menite să stabilizeze coca. Ultima dată anunţată pentru aducerea pe linia de plutire este septembrie 2013, însă primarul Sergio Ortelli, care s-a plâns deja de întârzieri în cadrul acestei operaţiuni realizate de către societăţile americană Titan şi italiană Micoperi, a sugerat că aceasta ar putea fi amânată din nou. "Mă tem că vor exista lucruri neprevăzute care să întârzie operaţiunea. Sper că epava va putea să fi pusă pe linia de plutire până la sfârşitul anului", spune viceprimarul acestei insule cu 1.500 de locuitori, proprietar al unui hotel, Mario Pellegrini. "Eram fericiţi înainte ca pacea să ne fie perturbată de acest vas şi de acest accident tragic. Nu cerem mare lucru. Vrem doar să ne regăsim liniştea", continuă el.
Tulburările somnului, o problemă pentru astronauţii trimişi spre Marte
n timpul lung de zbor pană la planeta roşie va da peste cap ciclul activitate/somn pe care oamenii îl au în mod obişnuit pe Pămant
Dereglările ciclului somnului ar putea să pună probleme serioase astronauţilor care vor călători într-o bună zi spre Marte, potrivit studiilor realizate în cadrul unei misiuni marţiene simulate, ce a avut o durată de 520 de zile şi a fost organizată în Rusia. şase voluntari - trei ruşi, doi europeni şi un chinez - au participat la această misiune simulată, denumită "Mars500", realizată între 2010 şi 2011, în colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană (ESA). În timpul acestui experiment de 520 de zile, oamenii de ştiinţă au studiat efectele psihologice şi fiziologice pe care le au călătoriile îndelungate în spaţiu, cu ajutorul unor instrumente care înregistrau şi măsurau mişcările voluntarilor, perioadele de somn şi starea de veghe, capacitatea lor de concentrare, nivelul de oboseală, stresul şi tensiunile cu ceilalţi membri ai "echipajului". Experimentul a fost astfel conceput pentru a simula un zbor spre Marte de 250 de zile, un sejur pe planeta roşie de 30 de zile şi călătoria de întoarcere spre Terra de 240 de zile.
Analiza datelor obţinute a dezvăluit faptul că membrii echipajului misiunii Mars500 au devenit tot mai sedentari pe parcursul misiunii, un aspect reliefat prin creşterea timpului destinat somnului şi perioadelor de odihnă. Voluntarii au suferit cel puţin o tulburare a somnului, a capacităţii de concentrare şi o dereglare a ciclului somn/ stare de veghe. Pentru a menţine densitatea musculară a astronauţilor, care se reduce în condiţii de microgravitaţie, este nevoie de o expunere suficientă la lumină, o alimentaţie adaptată şi practicarea de exerciţii fizice. Toate acestea vor fi indispensabile pentru a menţine sănătatea fizică şi mintală a viitorilor astronauţi pe parcursul întregii misiuni.
Până în prezent, cele mai îndelungate sejururi în spaţiu efectuate de astronauţi nu au depăşit şase luni şi au fost efectuate la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) şi la bordul fostei staţii orbitale ruseşti MIR. Începând din 2015, doi astronauţi - un american şi un rus - vor petrece câte un an la bordul ISS, cu scopul de a studia efectele pe care le au sejururile prelungite în spaţiu asupra organismului uman.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
