Internațional

John Kerry îi ia locul lui Hillary Clinton

Ziarul de Vrancea
21 dec 2012 410 vizualizări
Influentul senator se numără printre puţinii lideri americani care au mers în palatul lui Bashar al-Assad din Siria, sau în Fâşia Gaza

Preşedintele american Barack Obama urma să fie nominalizat, vineri, pe John Kerry la conducerea Departamentului de Stat, în locul lui Hillary Clinton, a anunţat un oficial de la Casa Albă, citat de AFP. Oficialul a confirmat astfel informaţiile difuzate la sfârşitul săptămânii trecute de posturile americane de televiziune, care menţionau alegerea senatorului Kerry, după ce ambasadoarea la ONU, Susan Rice, a anunţat că se retrage din cursă. Candidat la alegerile prezidenţiale din 2004, pe care le-a pierdut în faţa lui George W. Bush, Kerry, un veteran al războiului din Vietnam înainte de a deveni militant împotriva războiului, este senator de Massachusetts (nord-est) din 1985, şi tocmai a împlinit 69 de ani. El se numără printre puţinii lideri americani care au mers în palatul lui Bashar al-Assad din Siria, sau în Fâşia Gaza, şi are o solidă experienţă internaţională, acumulată în Senat.
Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, infectată cu un enterovirus, a suferit o comoţie cerebrală după ce a leşinat, în urmă cu o săptămană. În prezent, ea se recuperează la domiciliu, a precizat un purtător de cuvânt al acesteia. Clinton (65 de ani) anunţase că urma să părăsească şefia diplomaţiei americane odată cu preluarea oficială de către Obama a celui de-a doilea mandat prezidenţial, în ianuarie. Boala de care suferă a grăbit însă această schimbare. Având în vedere popularitatea sa internaţională şi în Statele Unite, presa americană speculează periodic asupra candidaturii sale la alegerile prezidenţiale din 2016. Dar soţia fostului preşedinte Bill Clinton asigură că vrea să "înceteze cu politica" şi să revină la "viaţa privată".

De cine se tem americanii?


n Statele Unite sunt îngrijorate de ţările care "orchestrează" achiziţii de companii americane deţinătoare de tehnologii sensibile n Israelul şi China sunt două state care au derulat astfel de tranzacţii, alături de alte ţări NATO

Unul sau mai multe guverne străine şi-au îndrumat companiile să cumpere tehnologii americane de importanţă majoră printr-o "strategie coordonată", potrivit unei comisii responsabile de supravegherea achiziţiilor de active americane importante de către investitori străini, citaţi de Financial Times. Concluziile raportului Comisiei pentru Investiţii Străine în SUA (Cfius) reprezintă un semn al îngrijorării tot mai mari din administraţia Obama referitor la motivele din spatele acestor achiziţii.
Dovezi ale unui astfel de "comportament suspect" ar putea include modele ale unor tentative sau achiziţii, precum şi "stimulente strict direcţionate ale unor guverne străine", precum granturi, împrumuturi sau scutiri de taxe companiilor care cumpără active americane.
Trezoreria SUA, care coordonează Cfius, nu a furnizat detalii despre ţările suspectate de coordonare cu companii în privinţa achiziţiilor. Un raport secret transmis Congresului oferă informaţii în susţinerea acestor concluzii, potrivit Trezoreriei. "Spun: «Ştim că faceţi asta şi suntem atenţi la voi». Să ştiţi că unele (achiziţii, n.r.) nu vor fi aprobate", a declarat Jamie Garelick, fost adjunct al procurorului general în timpul administraţiei Clinton.
Raportul Cfius, acoperind tranzacţii din 2011, vine în contextul unei activităţi intense la agenţie, responsabilă de supravegherea trazacţiilor importante în care sunt implicaţi străini.
Administraţia Obama a blocat în octombrie, pentru prima dată în peste două decenii, planurile de achiziţii ale unei companii chineze, stârnind acuzaţii de discriminare politică. Comisia nu a decis, încă, asupra planurilor de achiziţie de către compania petrolieră chineză Cnooc a producătorului canadian de petrol Nexen, care are de asemenea active în SUA. O decizie era aşteptată în noiembrie.
Potrivit raportului, ţările de origine ale celor mai multe companii implicate în tranzacţii cu tehnologie critică au fost în 2011 Marea Britanie, cu 30 astfel de tranzacţii, urmată de Franţa, Japonia, Canada, Olanda, Germania şi Israel, fiecare cu cate 5 tranzacţii. China ar fi fost legată de 4 astfel de tranzacţii.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.