Internațional

Dezbinare mai mare ca oricand, astăzi, la Oslo: Doar trei sferturi din UE la decernarea Premiului Nobel pentru Pace

Ziarul de Vrancea
9 dec 2012 573 vizualizări
Absenţa de la ceremonie a mai multor lideri din statele membre arată că Europa nu va afişa nici măcar o unitate de faţadă cu prilejul unui asemenea eveniment. UE a fost declarată caştigătoarea prestigioasei distincţii, partea financiară a premiului urmand să fie donată în scopuri caritabile

Uniunea Europeană (UE), dur afectată de criză, incapabilă să ajungă la un acord asupra bugetului său şi având păreri împărţite în plan diplomatic, nu va afişa nici măcar o unitate de faţadă astăzi la Oslo, unde va primi Premiul Nobel pentru Pace, comentează AFP. O serie de lideri europeni, inclusiv premierul britanic David Cameron, au decis să nu ia parte la ceremonie, un semn al unei lipse de entuziasm faţă de proiectul european, chiar dacă UE se pregăteşte să primească în vară al 28-lea stat membru, şi anume Croaţia. "Nu voi merge. Va fi suficientă lume care să primească premiul", declara Cameron pe un ton ironic, în octombrie.

"Monstrul birocratic"

În ochii unei părţi a opiniei publice, UE a devenit un "monstru birocratic", iar partidele populiste şi eurosceptice prosperă aproape pe întregul continent. Atribuirea suprinzătoare a Premiului Nobel pentru Pace Uniunii Europene a provocat agitaţie, mai ales deoarece Europa se confruntă cu o criză care pune la încercare solidaritatea între ţări bogate din Nord şi ţări îndatorate din Sud, supuse unor cure severe de austeritate.
O serie de laureaţi ai Premiului Nobel, între care arhiepiscopul sud-african Desmond Tutu sau liderul istoric al sindicatului polonez Solidaritatea Lech Walesa, au contestat dur opţiunea Comitetului Nobel.
În mod paradoxal, premiul este atribuit într-o ţară ca Norvegia, care a refuzat în două rânduri, prin referendum, să adere la blocul european şi care rămâne sceptică faţă de Uniune.

Două pietre de moară: Grecia şi negocierile pentru bugetul 2014-2020

Reuniuni repetate şi uneori tensionate, care au avut loc începând din 2009 în încercarea de soluţionare a unei crize a datoriilor, au relevat dificultăţile cu care se confruntă cele 17 state membre ale zonei euro în a se înţelege. Grecia a fost salvată mulţumită unei solidarităţi, însă preţul pe care îl are de plătit este insuportabil la nivel social. Nivelul şomajului în Grecia va "atinge şi depăşi 26% în 2013 şi 2014", în special din cauza unei recesiuni neobişnuite pe timp de pace, tocmai a anunţat Banca Greciei.
Recentul eşec al şefilor de stat şi de Guvern UE cu privire la bugetul pentru peroada 2014-2020 a afectat, de asemenea, imaginea Uniunii. Un nou summit urmează să încerce să ajungă la un compromis la începutul anului viitor, însă poziţiile părţilor par ireconciliabile în prezent.
Spectacolul dezacordului a continuat săptămâna trecută, după ce miniştrii de Finanţe UE s-au despărţit fără să ajungă la un acord asupra dosarului supervizării bancare, o primă etapă indispensabilă a unui proiect privind o aprofundare a unei uniuni economice.

Politică externă în toate felurile

Pe plan diplomatic, Uniunea nu reuşeşte, în continuare, să vorbească pe o singură voce, în pofida prezenţei unui Înalt Reprezentant UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton, a cărei sarcină este să coordoneze poziţiile statelor membre. Cel mai recent exemplu în acest sens a avut loc la votul Adunării Generale a ONU asupra acordării statutului de "stat observator nemembru" Palestinei. UE, care intenţionează totuşi să joace un rol-cheie în regiune, a avut poziţii divergente, 14 state, inclusiv Franţa şi Spania, au votat pentru, 12 s-au abţinut, între care Germania şi Marea Britanie, în timp ce Republica Cehă a votat împotrivă.
"Să nu fii capabil să adopţi poziţii comune în atât de multe dosare decredibilizează acţiunea europeană pe scena internaţională şi ne subminează influenţa", a apreciat recent Didier Reynders, ministrul de Externe al Belgiei, una dintre cele şase ţări fondatoare ale Uniunii Europene.
În plan simbolic, este în afara oricărei discuţii ca Parisul sau Londra să îşi cedeze mandatul de membru permanent în cadrul Consiliului de Securitate al ONU în favoarea unui mandat UE.

Băsescu, pe scena laureaţilor

România va fi reprezentată de preşedintele Traian Băsescu la ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace în 2012 Uniunii Europene. Preşedinţia informează că şeful statului nu va fi însoţit de ziarişti, pentru că organizatorii nu permit accesul jurnaliştilor străini la ceremonie. În octombrie, preşedintele Băsescu declara că este posibil să îl delege pe premierul Ponta la ceremonia de la Oslo, eveniment la care au fost invitaţi şefii de state sau guverne din UE de către preşedintele Consiliului European. Băsescu le spunea atunci jurnaliştilor, râzând: "Vreţi să mă împopoţonez cu un titlu pe care...? Ce am făcut eu pentru a obţine acest titlu? Cred că îl deleg pe domnul Ponta". În replică, premierul Victor Ponta a spus că preferă ca la data respectivă să primească un alt premiu, şi anume din partea românilor.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.