Internațional

Cei mai mari arbori de pe Terra încep să moară

Ziarul de Vrancea
7 dec 2012 1418 vizualizări
Arborii mari reprezintă habitatul a aproape 30% din fauna şi flora terestră

Oamenii de ştiinţă au lansat un avertisment, vineri, în legătură cu dispariţia alarmantă a arborilor uriaşi şi foarte bătrâni, cele mai mari organisme vii de pe planetă, care adăpostesc o biodiversitate impresionantă, alcătuită din numeroase specii de păsări şi alte vieţuitoare. Acest studiu, realizat de cercetătorii australieni şi americani, a fost publicat în revista Science. Autorii lui au ajuns la concluzia că peste tot pe Glob cei mai bătrâni arbori sunt ameninţaţi cu dispariţia, dacă nu va fi demarată o politică de conservare. "Este o problemă mondială care vizează aproape toate tipurile de pădure", a spus David Lindenmayer, de la Universitatea Naţională din Australia, coordonatorul studiului. "După modelul animalelor de talie mare, precum elefanţii, tigrii şi cetaceele, ale căror populaţii sunt într-un declin puternic, foarte multe indicii ne arată că aceşti arbori se confruntă cu acelaşi risc", a adăugat el.

Oamenii de ştiinţă au constatat o dispariţie îngrijorătoare a copacilor mari, vechi de 100-300 de ani, la toate latitudinile Europei, în America de Nord, în Africa, în Asia, în America de Sud, în America Latină şi în Australia.
Sorbii din Australia, pinii din Statele Unite, arborii secquoia din California şi baobabii din Tanzania reprezintă principalele specii periclitate. Incendiile de pădure nu sunt singurii factori care se fac vinovaţi de această rată de mortalitate înaltă, care este de 10 ori mai mare decât cea considerată normală, chiar şi în anii fără incendii. Acest fenomen reprezintă, potrivit autorilor studiului, rezultatul unei combinaţii de factori, precum încălzirea globală, defrişarea şi nevoia de terenuri agricole. Arborii mari reprezintă locul de cuibărit şi habitatul a aproape 30% dintre păsările şi animalele din ecosistemul terestru. Ei alcătuiesc, totodată, uriaşe "puţuri" de carbon, rezerve importante de minerale în subsol şi permit unei multitudini de organisme vii să se dezvolte şi să influenţeze hidrologia.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.