MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Se înteţeşte cursa pentru cucerirea Planetei Roşii
NASA a anunţat că intenţionează să lanseze un nou robot de explorare ştiinţifică pe Marte în 2020, ale cărui obiective urmează să fie stabilite în perioada următoare. "Administraţia Obama s-a angajat să realizeze o explorare serioasă a planetei Marte şi cu această misiune apropiată ne vom asigura că Statele Unite vor rămâne liderul mondial în ceea ce priveşte explorarea planetei roşii", a declarat Charles Bolden, directorul NASA.
Acest anunţ a fost făcut la câteva luni după ce NASA a dezvăluit că va trimite, în 2016, robotul InSight pe Marte, pentru a identifica felul în care s-a format planeta roşie şi pentru a afla dacă miezul planetei este solid sau lichid - ca în cazul Terrei. NASA va trimite şi o sondă, Maven, în anul 2013, care se va plasa pe orbita marţiană cu scopul de a studia şi analiza atmosfera înaltă a acestei planete.
Misiunea din anul 2020 va reprezenta o nouă etapă a programului spaţial american, care va răspunde provocării lansate de preşedintele Barack Obama - aceea de a trimite oameni pe Marte în anii 2030 -, a explicat Charles Bolden.
Dezvoltarea şi concepţia viitorului robot vor avea la bază planurile după care a fost construit roverul Curiosity. NASA mizează astfel pe reducerea costurilor şi a riscului de eroare. NASA afirmă că "o echipă de cercetători va fi alcătuită, care va stabili obiectivele ştiinţifice ale misiunii".
Curiosity, un vehicul de o tonă, cu şase roţi, care a costat 2,5 miliarde de dolari, cel mai greu şi mai sofisticat robot trimis vreodată pe Marte, a coborât în zona ecuatorului marţian în craterul Gale pe 6 august, pentru o misiune de doi ani. Principalul obiectiv al misiunii este acela de a determina dacă planeta roşie a permis în trecutul ei existenţa vieţii microbiene.
Americanii au decis să meargă singuri
Administraţia americană a pus capăt, în februarie 2012, parteneriatului său de explorare robotică a planetei Marte cu europenii, invocând constrângerile bugetare, spre consternarea oamenilor de ştiinţă americani. Proiectul ExoMars din 2016 şi 2018, dezvoltat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA), prevede trimiterea unei sonde, a unui modul de coborâre şi a unui robot pe Marte. În prezent, Rusia s-a implicat alături de ESA în acest proiect.
În afară de roverul Curiosity, robotul Opportunity continuă să exploreze planeta Marte încă din 2004. "Geamănul" său, robotul Spirit, a încetat să funcţioneze în 2010. NASA are, totodată, două sonde pe orbita planetei Marte.
SUA este singura ţară care a explorat solul planetei roşii şi care continuă această explorare. Primii doi roboţi americani - Viking 1 şi Viking 2 - au coborât pe Marte în 1976. URSS a fost prima ţară care a plasat o sondă, Mars 3, pe Marte, în 1971, dar aceasta nu a funcţionat decât 20 de secunde.
Palestinienii merg din nou la ONU, împotriva colonizării israeliene
Conducerea palestiniană a anunţat că va cere Consiliului de Securitate al ONU să condamne colonizarea israeliană. "Ca un prim pas, conducerea palestiniană a decis, în numele statului Palestina, să ceară Consiliului de Securitate al ONU o rezoluţie cu caracter coercitiv pentru ca Israelul să pună capăt deciziilor distructive de expansiune şi tuturor formelor de colonizare", a anunţat aceasta într-un comunicat. Autoritatea Palestiniană a afirmat că s-a opus "cu fermitate ultimelor decizii de colonizare la Ierusalim şi împrejurimile acestuia, inclusiv proiectului E1, pentru că soluţia celor două state şi viitorul politic depind de eşecul acestui proiect, cel mai periculos din istoria colonizării", arată declaraţia. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, reacţionând la dobândirea de către Palestina a statutului de stat observator la ONU în 29 noiembrie, a anunţat noi construcţii în colonii, prevăzute prin proiectul E1, care ar tăia în două Cisiordania şi ar izola Ierusalimul, fapt ce ar pune în pericol viabilitatea unui viitor stat palestinian.
Viaţă de familie în Siria: de patru luni în subsol, de teama bombardamentelor
O familie din oraşul sirian Alep se adăposteşte de bombardamente, de patru luni, în subsolul unei clădiri. "Bombardamentele au fost în jurul nostru. Stăm în acest subsol de patru luni", afirmă Fatme, un tânăr de 20 de ani din această familie de kurzi. O bombă a căzut chiar în timp ce Fatme acorda interviul. "Când sunt bombardamente de acest fel, fugim înapoi în subsol", a spus Fatme. "Mergem acasă la fiecare două săptămâni, pentru a ne spăla, dar ne temem foarte mult", spune mama lui Fatme. Casa familiei se află la câţiva metri distanţă de subsolul folosit drept adăpost. Protestele reprimate violent şi confruntările armate între forţele opoziţiei şi serviciile de securitate subordonate regimului Bashar Al-Assad durează din martie 2011 în Siria, bilanţul victimelor fiind, potrivit unor organizaţii, de peste 42.000 de morţi.
Alertă cu bombă la bordul unui avion care decola de la Istanbul spre Chişinău
O alertă cu bombă a fost lansată, ieri, la bordul unui avion al companiei Turkish Airlines, care se deplasa de la Istanbul la Chişinău, relatează Journal of Turkish Weekly, în ediţia electronică. Persoana care a declanşat alerta a fost reţinută de poliţie şi a declarat că nu există nicio bombă la bordul avionului. Ea a explicat că a făcut acest gest pentru ca un bărbat, pe care îl acuză de escrocherie şi care se afla la bordul avionului, să fie capturat. Toţi pasagerii avionului au fost evacuaţi, iar poliţia a verificat aeronava. După încheierea percheziţiilor, avionul a plecat spre Chişinău.
