Palestina învinge la ONU. Cum se răzbună Israelul
Mulţimea adunată la Ramallah, la sediul Autorităţii Palestiniene (AP), a aclamat joi noapte votul istoric de la ONU cu privire la accederea Palestinei la rangul de stat observator, jubilând şi trăgând focuri de armă în aer. "Allah Akbar (Allah este mare)", au cântat mii de palestinieni reuniţi în centrul oraşului Ramallah, în timp ce la New York Adunarea Generală a ONU vota o rezoluţie care a transformat Palestina din "entitate" în "stat observator nemembru", cu 138 de voturi pentru, nouă împotriva şi 41 de abţineri. Romania se numără printre ţările care s-au abţinut, alături de Germania, Polonia şi Marea Britanie. Împotrivă au votat Statele Unite, Canada sau Israel, iar printre ţările europene importante care au susţinut cauza palestiniană sunt Franţa, Spania şi Rusia.
Focuri de armă automată se auzeau până în Ierusalimul de Est, unde a avut loc un foc de artificii în culorile palestiniene - roşu, verde, negru şi alb.
şoferi în stare de euforie claxonau pe marile artere din sectorul de est, anexat, al Ierusalimului, în timp ce la Ramallah steaguri palestiniene fluturau în Piaţa Yasser Arafat, în centrul oraşului.
"Sunt foarte mulţumit că statutul de stat (observator) a fost adoptat, chiar dacă este vorba doar despre o victorie morală. Există mulţi avari în această lume, dar chiar şi aşa este bine", a declarat Rachid al-Kor, în vârstă de 39 de ani, la Ramallah. O stare de bucurie a cuprins Cisiordania, dar şi Fâşia Gaza, unde mişcarea islamistă palestiniană Hamas - rivala mişcării Fatah condusă de către preşedintele palestinian Mahmoud Abbas - şi-a exprimat susţinerea faţă de demersul palestinian la ONU. La Bethleem, în Cisiordania, în apropiere de Ierusalim, focuri de artificii au iluminat cerul, iar clopotele bisericilor au sunat în noaptea de joi spre vineri pentru a marca evenimentul.
Transmisia în direct a discursului pe care preşedintele palestinian Mahmoud Abbas l-a susţinut la New York a fost proiectată pe o porţiune a zidului israelian despărţitor, la Bethleem. Prezentat de Israel ca "închidere antiteroristă", acest zid, care urmează se întindă pe o lungime de aproximativ 700 de kilometri, este calificat drept "zidul apartheidului" de către palestinieni. Când va fi finalizat, 85% din acesta se afla pe teritoriul Cisiordaniei, potrivit unor date ONU.
Un drum lung de 65 de ani
Drumul spre un stat independent palestinian a început pe 29 noiembrie 1947, cand Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 181 privind împărţirea Palestinei, la vremea respectivă aflată sub un mandat britanic, şi crearea a două state, unul evreu şi celălalt arab, oraşul Ierusalim având un statut internaţional. Ea a fost respinsă de către ţările arabe, dar ulterior palestinienii s-au declarat de acord să-şi proclame statul pe orice porţiune de teritoriu "eliberat". Actualul statut la ONU al Autorităţii Palestiniene datează din 1974 şi a fost obţinut la 10 ani de la înfiinţarea Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. Pe 31 octombrie anul trecut, Palestina a devenit membră UNESCO cu drepturi depline, iar pe 13 decembrie, steagul palestinian a fost ridicat la sediul organizaţiei, la Paris.
Răzbunarea israeliană
La cateva ore după votul de la Naţiunile Unite, cabinetul de securitate israelian a aprobat vineri construirea a 3.000 de locuinţe suplimentare în Ierusalimul de Est şi în coloniile din Cisiordania, în replică la acordarea statutului de stat observator Palestinei de către Adunarea Generală ONU. De asemenea, Cabinetul israelian de securitate, format din principalii nouă miniştri, a decis construirea a încă 1.000 de locuinţe în zona Maaleh Adumim, în apropiere de Ierusalimul de Est. Conform unui oficial israelian, statul evreu îşi rezervă dreptul unor măsuri suplimentare, în conformitate cu "interesele strategice". Activităţile israeliene de colonizare constituie unul dintre obstacolele principale în procesul de pace cu palestinienii.
