MOZAIC INTERNATIONAL: Ziua dezastrelor în Bangladesh
Un incendiu într-o fabrică de textile situată la marginea capitalei Bangladeshului, Dhaka, a făcut cel puţin 104 morţi printre muncitori, între care mulţi au decedat după ce au sărit în gol pentru a scăpa de flăcări. Bilanţul a fost revizuit în jos, pompierii evocând iniţial 121 de victime. Incendiul a izbucnit sâmbătă seară în depozitul de la parterul fabricii Tazreen Fashion, la circa 30 km la nord de Dhaka. În aceasta se confecţionează obiecte vestimentare destinate, în mare parte, exportului către ţări occidentale, având drept clienţi mărci internaţionale precum lanţul olandez C&A sau compania din Hong Kong Li & Fung. Multe fabrici de textile din Bangladesh sunt dotate cu circuite electrice defecte şi măsuri de securitate foarte laxe. În luna septembrie, un incendiu într-o fabrică de textile din Karachi, capitala economică a Pakistanului, a cauzat moartea a aproape 300 de muncitori.
Tot sambătă, cel puţin 13 persoane au murit în urma prăbuşirii unei şosele suspendate, aflată în construcţie, în marele oraş portuar din sudul Bangladeshului Chittagong. Circa 20 de persoane au fost rănite, dintre care unele în confruntarea cu poliţia, atunci când mulţimea furioasă a încercat să devasteze birourile societăţii care a construit şoseaua, a adăugat Hossain.
Grecii şi românii - împotriva exploatărilor cu cianuri
în România sunt două astfel de proiecte miniere pentru extragerea aurului, iar în Grecia - patru
Aproximativ 3.000 de greci au protestat sâmbătă în oraşul Thessalonik din Nordul Greciei împotriva proiectelor miniere care ameninţă mediul înconjurător, printre companiile vizate fiind şi Eldorado Gold Corp din Canada, activă şi în România. Forţele de poliţie au oprit protestatarii care vroiau să ajungă la Consulatul Canadei, dar nu s-au raportat incidente. Eldorado Gold Corp din Canada este implicată în patru proiecte miniere de exploatare a aurului, în nordul Greciei. Trei dintre ele sunt în stadiul de planificare. Al patrulea, şi cel mai mare, din peninsula Halkidiki, a fost anulat acum zece ani, în urma unor ample manifestaţii de protest. Totuşi, unii locuitori din Halkidiki apără proiectul exploatărilor miniere, după ce investitorii au anunţat că vor crea peste 1.000 de locuri de muncă. Protestatarii consideră că exploatarea zăcământului de aur din apropierea staţiunii va avea consecinţe grave mai ales asupra mediului, cei mai înverşunaţi dintre ei fiind patronii de hoteluri, care se tem că exploatarea auriferă îi va goni pe turişti din insulă. În schimb, susţinătorii proiectului afirmă că astfel vor fi create câteva mii de noi locuri de muncă, într-un moment dificil din punct de vedere economic pentru ţară. Anul trecut, Eldorado Gold Corp. a promis că va investi două miliarde de dolari şi va crea 2.000 de locuri de muncă în Grecia.
În România, Eldorado Gold a obţinut avizul de mediu pentru exploatarea auriferă din comuna hunedoreană Certeju de Sus, dar mai multe organizaţii de mediu contestă acest fapt apreciind că tehnologia de prelucrare, în care se folosesc cianurile, este riscantă pentru mediul înconjurător. Valoarea investiţiei de la exploatarea minieră Certej se ridică la 200 de milioane de euro. De altfel, cateva zeci de persoane au participat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, la un marş de solidaritate cu locuitorii din regiunea Halkidiki, Grecia. Mihnea Blidariu, solistul trupei "Luna Amară", participant la marş, a declarat că proiectul din Grecia presupune distrugerea a două mii de hectare de păduri. Potrivit unor informaţii prezentate de organizaţiile de mediu, proiectul minier de la Certej, care ocupă o suprafaţă de 456 hectare, presupune procesarea a 45 milioane tone de minereu - cu o concentraţie de 1,8 grame de aur pe tonă de minereu - şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani. Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 de hectare.
Sunteţi în căutarea unui castel? Biserica Anglicană are cateva de vanzare
Biserica Anglicană a început să vândă castelele medievale care au servit timp de secole drept reşedinţe pentru cei mai de seamă episcopi şi arhiepiscopi, căutând să valorifice portofoliul extins de proprietăţi imobiliare pentru a trece cu bine peste o perioadă economică dificilă. În toamna anului trecut, Biserica Anglicană a scos la vânzare Castelul Rose, reşedinţă a episcopului de Carlisle încă din anul 1230. De asemenea, episcopul de Lincoln se va muta dintr-un conac cu 14 camere într-o vilă cu 5 dormitoare. Viitorul arhiepiscop de Canterbury va fi ultimul episcop de Durham care se va bucura de Castelul Auckland, vândut în luna iulie a acestui an unui trust, potrivit Financial Times. Biserica Anglicană a scos pe piaţă numeroase reşedinţe episcopale şi va continua să vândă din proprietăţi conform indicaţiilor comisiei însărcinată cu administrarea averii de 5,2 miliarde lire sterline (6,4 miliarde euro) a instituţiei de cult. Proprietăţile imobiliare reprezintă cea mai mare parte a averii Bisericii Anglicane.
Dilema premierului britanic la împărţirea bugetului UE
Uniunea Europeană este pe cale să revină asupra unuia dintre aspectele cheie ale reformei Politicii Agricole Comune (PAC) profitând de negocierile privind bugetul european, şi anume plafonarea ajutoarelor, potrivit proiectelor de acord pe care vor trebui să le adopte liderii europeni la începutul anului 2013. "Ca o ironie a sorţii, premierul britanic, David Cameron, contestând sumele alocate PAC, va ajunge cu siguranţă să menţină milioanele acordate prinţului Charles sau reginei Marii Britanii", a menţionat un diplomat european la finalul summitului de la Bruxelles. Comisia Europeană a propus introducerea unei plafonări a ajutoarelor, profitând de reforma dorită să intre în vigoare la 1 ianuarie 2014, în acelaşi timp cu noul buget european. Diversele proiecte de acord înaintate de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, liderilor europeni revin asupra acestei măsuri. Ele propun, în afară de reduceri în bugetul PAC, ca "plafonarea ajutoarelor directe plătite marilor beneficiari să fie introdusă de state în mod voluntar". În prezent, subvenţiile nu sunt plafonate şi numeroase ONG-uri critică faptul că 80% din ajutoare sunt plătite pentru 20% dintre cele mai mari exploatări agricole. Printre ele figurează fermele din Marea Britanie ce aparţin Coroanei. Pentru luni şi marţi, producătorii de lapte au anunţat deja intenţia lor de bloca traficul în capitala europeană cu tractoarele lor.
Beligeranţii din Orientul Mijlociu şi-au făcut bilanţul pierderilor
Mişcarea Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, a afirmat că operaţiunea militară israeliană Pilon de Apărare a provocat pagube în valoare de peste 1,2 miliarde de dolari pe teritoriul palestinian. "Costul total al pagubelor provocate de agresiunea israeliană este de 1,245 de miliarde de dolari (960 de milioane de euro)", a afirmat Taher al-Nounou, purtător de cuvânt al Guvernului Hamas în Gaza. Potrivit acestuia, 200 de case au fost total distruse şi alte 8.000 avariate de atacurile israeliene. În plus, 42 de clădiri nerezidenţiale, între care sediul Guvernului Hamas din Gaza, au fost distruse integral, precum şi trei moschei şi un centru medical. Mai multe sute de clădiri oficiale au suferit pagube, a afirmat Nounou. Armata israeliană a precizat că a lovit peste 1.500 de ţinte, dintre care 19 centre de comandament, 26 de instalaţii de fabricare şi stocare a armelor şi 980 de lansatoare de rachete îngropate. Potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas, 166 de palestinieni au murit şi alţi 1.235 au fost răniţi, majoritatea civili, în urma bombardamentelor israeliene din perioada 14-21 noiembrie. În Israel, şase persoane, dintre care doi soldaţi, au murit în urma tirurilor cu rachete provenind din Gaza, iar 240 au fost rănite, potrivit armatei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
