MOZAIC STIRI INTERNATIONALE : Putin l-a demis pe ministrul Apărării pentru fraude imobiliare
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a demis ieri pe ministrul Apărării Anatoli Serdiukov din cauza unui scandal cu fraude în valoare de mai multe milioane de euro, înlocuindu-l imediat cu unul dintre oamenii săi de încredere, fostul ministru pentru situaţiile de urgenţă Serghei Şoigu. "Dată fiind situaţia din ce în ce mai dificilă de la Ministerul Apărării, am luat decizia de a-l elibera din funcţie pe ministrul Apărării Serdiukov, pentru a crea condiţiile necesare unei anchete obiective", a declarat preşedintele rus.
La sfârşitul lui octombrie, mai multe anchete au fost deschise asupra activităţii unei societăţi controlate de minister, Oboronservis, pentru fraudă comisă în timpul vânzării unor bunuri imobiliare, a unor terenuri şi a unor acţiuni ce îi aparţin. Potrivit comitetului de anchetă rus, într-o primă fază anumiţi responsabili ai ministerului alegeau bunurile imobiliare cele mai prestigioase gestionate de societate. Investeau în acestea sume enorme de bani provenind din bugetul rus, după care le revindeau prin intermediul unor companii afiliate Oboronservis la preţuri inferioare celor de pe piaţă.
Conform primelor informaţii, prejudiciul adus de vânzarea a doar opt bunuri imobiliare se ridică la trei miliarde de ruble (74 de milioane de euro), a indicat comitetul. Oboronservis, creată în 2008 printr-un decret al Kremlinului, are atribuţii foarte diverse, mergând de la mentenanţa unor echipamente ale armatei până la publicare unor opere ale ministerului şi organizarea aprovizionării trupelor.
S-a găsit planeta lui Superman
Krypton, planeta natală a personajului, a fost "localizată" de un astrofizician renumit la 27 de ani-lumină de Pămant
Locul în care se află Krypton, planeta natală a personajului Superman, a fost "identificat" de influentul astrofizician Neil deGrasse Tyson, care a fost angajat în acest scop de compania DC Comics, informează dailymail.co.uk. Astfel, planeta fictivă Krypton s-ar afla pe orbita stelei pitice LHS 2520, susţine Neil deGrasse Tyson, directorul Hayden Planetarium din Muzeul American de Istorie Naturală din New York. Acea stea se află la o distanţă de 27,1 ani-lumină de Terra, în partea sudică a constelaţiei Corvus. Steaua este mai rece şi mai mică decât Soarele nostru. "Acesta este un moment major pentru miturile cu Superman, care îi oferă acestui supererou un loc în Univers", a declarat Dan DiDio, editorul diviziei DC Entertainment. "Să îl avem pe Neil deGrasse Tyson în cartea noastră reprezintă un lucru, dar, aplicând ştiinţa din lumea reală în această poveste, a schimbat pentru totdeauna locul lui Superman în istorie. Fanii lui vor putea de acum înainte să privească cerul pe timpul nopţii şi să spună: «Acolo s-a născut Superman»", a adăugat el.
Militarul acuzat de uciderea a 16 afgani a fost lucid în momentul comiterii faptelor
Soldatul american acuzat de uciderea a 16 săteni afgani în martie a fost "lucid" în momentul comiterii faptei, a afirmat luni acuzarea, în prima zi a audierilor preliminare de la baza militară Fort Lewis - McChord. Audierile se vor desfăşura până la 16 noiembrie, când se va decide, în funcţie de probele strânse la dosar dacă va fi transferat în faţa Curţii Marţiale. Sergentul Robert Bales, în vârstă de 39 de ani, este acuzat că ar fi părăsit baza militară din Panjwai, Kandahar, şi ar fi ucis 16 persoane, dintre care nouă copii, în două sate învecinate, după care s-ar fi întors în bază. Procurorul militar Joseph Morse a declarat că sergentul a băut whisky şi a vizionat filmul de acţiune Man on Fire, alături de camarazii lui, înainte să părăsească baza şi să ucidă cei 16 afgani. Deşi avocatul şi soţia sergentului au susţinut că acesta nu îşi aminteşte nimic din ce s-a întâmplat, procurorul a concluzionat că Bales a fost "lucid, coerent şi cooperativ" când a recunoscut crimele, catalogându-le drept "îngrozitoare, cu adevărat îngrozitoare".
Locotenent-colonelul Morse a reconstituit cronologia faptelor din noaptea de 11 martie. Conform lui, după vizionarea filmului Man on Fire, sergentul Bales a intrat în camera unui camarad căruia i-a mărturisit că soţia lui este "urâtă" şi că o familie tristă îl aşteaptă acasă. În jurul orei 24.00, acuzatul a părăsit baza, a ajuns într-un sat învecinat, a pătruns în două case unde a omorât patru persoane şi a rănit alte şase. Întors în bază, sergentul a mărturisit faptele unui coleg, care, potrivit Los Angeles Times i-ar fi spus să "înceteze cu prostiile". Conform acuzării, el a părăsit din nou tabăra, s-a deplasat într-un alt sat unde a ucis alte 12 persoane. Procurorii insistă asupra cruzimii faptelor şi motivează că victimele erau îndeosebi femei şi copii şi au fost împuşcaţi în cap.
Relaţiile dintre Statele Unite şi Afghanistan, deja aflate într-o situaţie delicată, s-au deteriorat mai mult, iar decizia repatrierii acuzatului a stârnit furie în rândul sătenilor afgani care şi-ar fi dorit să fie judecat acolo. Soţia sergentului, precum şi copiii acestuia au fost mutaţi în baza militară pentru protecţie.
Şi Parlamentul ucrainean îşi face comisie anti-fraude electorale
Parlamentul ucrainean în exerciţiu a înfiinţat ieri o comisie care se ocupă de anchetarea presupuselor fraude denunţate de opoziţie în mai multe circumscripţii electorale în timpul alegerilor legislative din 28 octombrie. Un număr de 232 de deputaţi ai partidelor proguvernamentale dintr-un total de 450 au votat în favoarea acestei decizii, potrivit site-ului Parlamentului. Opoziţia a apreciat că această comisie nu va oferi niciun rezultat. "Singurul obiectiv este de a pretinde că luptă împotriva falsificărilor pe care le-au organizat ei înşişi", a declarat unul dintre liderii opoziţiei, deputatul Arseni Iaţeniuk. Comisia "nici nu îşi va începe activitatea deoarece acest Parlament este de facto mort", noua Adunare urmând să se întrunească în decembrie, a continuat el. Aproximativ 2.000 de ucraineni au protestat luni în faţa sediului comisiei electorale centrale de la Kiev pentru a denunţa "fraude" la scrutinul câştigat de partidul aflat la putere. Autorităţile electorale au promis un nou vot în cinci circumscripţii legislative dintr-un total de 225.
Turcii deschid proces privind atacul israelian asupra navei Mavi Marmara
Procesul a patru foşti oficiali ai armatei israeliene acuzaţi că au ordonat un atac mortal împotriva unei nave turceşti cu ajutor umanitar, care se îndrepta către Gaza în 2010, a început ieri la Istanbul în absenţa acuzaţilor, procedură pe care Ierusalimul o denunţă ca "spectacol". Ministerul Public turc a cerut închisoarea pe viaţă pentru fostul şef al Statului Major al armatei israeliene, Gabi Ashkenazi, foştii şefi ai marinei şi aviaţiei, Eliezer Alfred Marom şi Avishai Levi, şi fostul şef al serviciilor secrete, Amos Yadlin, pentru presupusa lor implicare în atacarea navei Mavi Marmara, operaţiune în cursul căreia au murit nouă cetăţeni turci. Cei patru bărbaţi, în prezent pensionaţi, sunt inculpaţi în calitate de "comanditari ai unor crime brutale sau acte de cruzime". Dar, în absenţa acuzaţilor, procesul va rămâne simbolic, atât timp cât Israelul a exclus extrădarea militarilor săi şi a respins acuzaţiile care le sunt aduse. Procesul se referă la un atac comis pe 31 mai 2010 în apele internaţionale de comandouri israeliene asupra navei Mavi Marmara, care transporta ajutor umanitar către Gaza, în timp ce Israelul instituise o blocadă. Actul de acuzare le reproşează militarilor israelieni că au făcut uz de forţă disproporţionată împotriva militanţilor turci şi mai ales că au "împuşcat oameni care fluturau furculiţe, linguri sau pensule". Acest scandal a provocat o criză diplomatică gravă între Turcia şi Israel, altădată aliaţi. Ankara a redus nivelul de reprezentare diplomatică în statul evreu, a suspendat cooperarea militară şi l-a expulzat pe ambasadorul Israelului.
Grevă la cel mai mare ziar spaniol
Jurnaliştii principalului cotidian spaniol, El Pais, au intrat ieri în grevă - pe care intenţionează să o prelungească la trei zile -, pentru a protesta faţă de un plan social al conducerii publicaţiei, care intenţionează reducerea cu o treime a numărului său de angajaţi. Din cei 390 de jurnalişti ai cotidianului, doar 28 lucrau ieri pentru ediţia de miercuri a publicaţiei, între care şi redactorii-şefi, a declarat pentru AFP Manuel Gonzalez, preşedintele comitetului care reprezintă personalul ziarului. Înfiinţată în anul 1976, publicaţia El Pais, care aparţine grupului de media spaniol Prisa, a prezentat pe 9 octombrie un plan social care prevede reducerea locurilor de muncă cu 149 de posturi, dintr-un total de 466 de salariaţi.
Astfel, ar urma să fie concediaţi 128 de angajaţi, în timp ce 21 ar urma să se pensioneze, având vârsta de peste 59 de ani. Planul social mai prevede "reducerea cu 15% a salariilor de bază" ale tuturor angajaţilor, mai spune reprezentantul sindicatului. În urma mai multor zile de negocieri, pentru îmbunătăţirea condiţiilor din planul social, angajaţii au declanşat greva şi sunt decişi să o continue până joi, în susţinerea revendicărilor lor. "Îmi imaginez că ziarul va avea puţine pagini", a mai spus Manuel Gonzalez.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
