MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: România - pro, Marea Britanie - contra supravegherii bancare
"Dezamăgirea opiniei publice din Marea Britanie faţă de UE nu a fost niciodată atât de mare" cum este în prezent, a declarat ieri ministrul britanic de Externe, William Hague, prezent la Berlin la un forum pe teme de politică externă, el reafirmând cu această ocazie opoziţia ţării sale faţă de o adâncire a integrării europene. Şeful diplomaţiei de la Londra a avertizat că există riscul de a săpa o prăpastie în interiorul UE prin europenizarea unor domenii cum ar fi supravegherea bancară şi controlul bugetelor naţionale, după cum doreşte Germania. Totodată, el a avertizat asupra impunerii unui model fără să se ţină seama de statele din UE care nu fac parte din zona euro şi s-a declarat îngrijorat că cele 17 state care au adoptat moneda comună ar putea să ia decizii "chiar înainte să discute cu celelalte". "Oamenii consideră că, de multe ori, Uniunea Europeană este ceva ce li se impune, nu ceva despre care pot avea un cuvânt de spus", a adăugat Hague, subliniind că acest sentiment "este resimţit acut în Marea Britanie", dar şi în alte state europene.
Politica europeană a guvernului britanic este criticată în mod special de Germania. "Toţi europenii, nu numai cei din zona euro, au un interes comun pentru o Europă solidă şi pentru un euro sănătos", afirma recent ministrul german de externe, Guido Westerwelle, cerând Marii Britanii şi tuturor celor 27 de state ale UE să acţioneze pentru a pune capăt crizei din zona euro. Potrivit publicaţiei Der Spiegel, cancelarul german, Angela Merkel, îi compară în privat pe premierul britanic, David Cameron, şi pe ceilalţi membri ai cabinetului acestuia cu nişte păpuşi Muppet care chicotesc din loja teatrului.
Guvernul român vrea, şi el, "mai multă Europă"
În ceea ce priveşte România, ţara noastră ar trebui să facă parte din mecanismul de supraveghere bancară, care urmează să fie instituit gradual din 2013, dar să fie tratată de o manieră egală cu statele din zona euro, susţine premierul Victor Ponta. "De principiu, eu cred că decizia bună este ca România să participe la noile construcţii europene şi să militeze la modul serios pentru a fi tratată egal cu celelalte state membre. Diviziunea sau împărţirea între cei care sunt în zona euro şi cei care nu sunt în zona euro nu este agreată şi nu ţine de complexe, ci de faptul că nu poţi să participi la ceva la care nu ai niciun cuvânt de spus. Versiunea iniţială era clar dezavantajoasă pentru români", a afirmat premierul, punctând că îşi exprimă această opinie după ce a discutat subiectul şi cu ministrul Finanţelor.
Şeful guvernului a subliniat că România nu trebuie să rămână în afara evoluţiilor din Uniunea Europeană şi a ţinut să precizeze că, deşi este social-democrat, şi el este pentru "mai multă Europă", aluzie la reuniunea de la Bucureşti a popularilor europeni, care a avut tema "Mai multă Europă". El a menţionat că va discuta subiectul referitor la mecanismul de supraveghere bancară şi cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arătând că "dincolo de decizia politică", aspectele tehnice sunt, de asemenea, importante.
Taxă pe tranzacţiile financiare, în zece ţări UE
Toate fac parte din zona euro.
Comisia Europeană (CE) şi-a dat marţi acordul pentru instituirea taxei pe tranzacţiile financiare (TTF) în 10 ţări din UE. Cele 10 state care au comunicat CE că vor participa la o "cooperare consolidată" pentru taxa pe tranzacţiile financiare sunt Germania, Franţa (care stau la baza acestei iniţiative), Austria, Belgia, Portugalia, Slovenia, Grecia, Italia, Spania şi Slovacia. Şi Estonia s-a arătat dispusă să participe, dar Comisia nu a primit încă o scrisoare din partea guvernului acestei ţări. Aceasta este o etapă importantă în vederea iniţierii unei cooperări consolidate pe acest subiect, cele 27 de state membre ale UE nereuşind să ajungă la un acord.
Comisia Europeană a propus anul trecut taxarea tuturor tranzacţiilor efectuate între instituţiile financiare (bănci, burse, societăţi de investiţii, societăţi de asigurare, fonduri speculative). Tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni ar urma să fie taxate cu 0,1%, iar contractele derivate cu 0,01%. Aceste taxe vor fi aplicate atunci când cel puţin una dintre instituţiile financiare implicate în tranzacţie se află într-un din ţările care a adoptat această iniţiativă.
Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, s-a declarat "încântat" de adoptarea acestei iniţiative, prin care "se pot colecta miliarde de euro, foarte necesare pentru statele membre în aceste vremuri dificile". "Este vorba de a face dreptate: trebuie să ne asigurăm că preţul crizei este plătit şi de sectorul financiar, nu numai de cetăţeni", a adăugat Barroso.
Potrivit estimărilor Comisiei, dacă toate cele 27 de state ale UE ar percepe această taxă, încasările anuale s-ar cifra la circa 57 de miliarde de euro. Ministrul francez al afacerilor europene, Bernard Cazeneuve, a afirmat ieri că, dacă cele 11 state (cele 10 ţări menţionate plus Estonia) vor participa, atunci încasările anuale vor depăşi 10 miliarde de euro. Destinaţia acestor fonduri este încă subiect de dezbatere, adaugă sursele citate.
Ce a pierdut Leonard Orban din cauza disensiunilor politice de la Bucureşti
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a renunţat la candidatura pentru postul de membru al Curţii Europene de Conturi în urma votului negativ primit aseară, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European. "Am hotărât să îmi retrag candidatura, deşi votul PE are un caracter consultativ", a afirmat Orban. De altfel, acesta precizase şi înainte de audierea în Comisia de Control Bugetar a PE, pe 26 septembrie, că în cazul unui vot negativ al Parlamentului European va renunţa la candidatură, deşi decizia finală aparţine Consiliului European. Orban consideră că faptul că a primit un aviz negativ din partea Comisiei de Control Bugetar a avut "în mod cert o influenţă importantă" şi asupra votului din plenul PE. "Regret rezultatul votului (...) Nu pot să nu notez faptul că disensiunile politice interne au fost transferate la nivel european, ceea ce e o chestiune din care nu câştigă nimeni. Astăzi a fost candidatura mea, mâine vor fi alte probleme, însă e clar că nu câştigă nimeni din asemenea probleme", a mai afirmat Orban. Ministrul Afacerilor Europene fusese propus în iunie de premierul Victor Ponta pentru a deveni membru al Curţii Europene de Conturi.
Un incendiu a făcut ravagii într-un spital din Taiwan
Cel puţin 12 persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 72 au fost rănite într-un incendiu declanşat ieri dimineaţă la spitalul Sinying din oraşul taiwanez Tainan (sud). Incendiul a izbucnit în jurul orei locale 3.30 (23.30 ora României, luni) şi a fost stins de pompieri după 50 de minute, timp în care echipele de salvare au scos din clădire 115 persoane. Focul a pornit dintr-o clădire ce găzduia bolnavi care erau supuşi intubaţiei şi dintre care cei mai mulţi nu puteau părăsi patul, potrivit unui purtător de cuvânt. Primele cercetări arată că majoritatea deceselor au fost provocate de asfixierea cu fum. Serviciile de urgenţă din localitate au acordat asistenţă unui număr de 60 de persoane care inhalaseră fum, majoritatea pacienţi, după cum a confirmat Departamentul de sănătate al oraşului. Pentru moment, nu se cunosc cauzele incendiului, iar poliţia continuă cercetările.
Budapesta, paralizată de sute de mii de manifestanţi
Câteva sute de mii de oameni au participat, ieri după-amiază, la Budapesta la mai multe manifestaţii pro şi antiguvernamentale, organizate cu prilejul împlinirii a 56 de ani de la revoluţia din 1956. Aproape 400.000 de persoane - potrivit Ministerului de Interne - luau parte la Marşul pentru pace (Békemenet), proguvernamental, care a străbătut centrul Budapestei pentru a se opri în faţa clădirii Parlamentului, unde urma să ţină un discurs şi premierul Viktor Orban. La acest marş, organizat de oameni de afaceri şi ziarişti apropiaţi de putere, au venit participanţi din întreaga Ungarie, dar şi din statele învecinate unde trăieşte o importantă minoritate maghiară. În acelaşi timp, alte 20.000 de persoane, potrivit poliţiei - 50.000, potrivit AFP - manifestau în dreptul podului Elisabeta, la invitaţia on-line a asociaţiei Milla (Un milion pentru libertatea presei în Ungaria). Postul de radio de opoziţie Klubradio a estimat participarea în schimb la peste 100.000 de oameni. Alte câteva mii de oameni, conform Ministerului de Interne ungar, au venit la mitingul mişcării naţionaliste radicale Jobbik, în piaţa Deak din centrul capitalei. În fine, alte câteva sute de oameni s-au adunat în Piaţa Universităţii, tot în zona centrală, la apelul formaţiunii de stânga Coaliţia democratică.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
