Internațional

MOZAIC INTERNATIONAL: Romney şi Obama, ultima confruntare

Ziarul de Vrancea
21 oct 2012 340 vizualizări
Cei doi vor avea astăzi a treia dezbatere publică şi ultima înainte de alegerile din 4 noiembrie n sondajele arată că cei doi sunt practic la egalitate

Cei doi adversari în cursa pentru Casa Albă, Barack Obama şi Mitt Romney, se vor confrunta luni într-o ultimă dezbatere televizată pe teme de politică externă, dar, în ciuda încercării lor de a se contra pe acest subiect, nu există diferenţe semnificative între punctele lor de vedere, consideră mai mulţi experţi citaţi de AFP într-un comentariu publicat ieri. Problematica politicii externe, spre deosebire de cea economică, nu este în mod tradiţional un element decisiv în conturarea opţiunii alegătorilor americani, în istoria alegerilor prezidenţiale americane singurele excepţii fiind eşecul lui Jimmy Carter în anul 1980, în timpul crizei ostaticilor din Iran, dar şi succesul lui George W. Bush, care e profitat în anul 2004 de succesul războiului din Irak.
Dacă va fi reales, preşedintele Barack Obama, pragmatic pe scena internaţională în ciuda ambiţiilor sale iniţiale, ar urma să ducă mai departe "războiul secret" împotriva Al-Qaida şi să privilegieze diplomaţia în celelalte dosare de politică externa, Orientul Mijlociu urmând să fie chestiunea arzătoare, estimează mai mulţi analişti de politică externă. De la începutul campaniei electorale, republicanul Mitt Romney promite restabilirea prestigiului american în lume după preşedinţia "pasivă" a lui Barack Obama şi încearcă să schimbe imaginea pe care actualul preşedinte şi-a creat-o, punând în prim plan mai ales strategia administraţiei democrate faţă de dosarul nuclear iranian.
Din opiniile cu privire la politica externă nu putea să lipsească Rusia, candidatul republican promiţând că va apăra tinerele democraţii europene de "umbra" Moscovei. El a afirmat că "nu va exista deloc flexibilitate" faţă de preşedintele rus, Vladimir Putin, în problema scutului antirachetă din Europa, după ce Barack Obama îi spusese în luna aprilie preşedintelui rus de la acea vreme, Dmitri Medvedev, că va fi mai flexibil pe această temă dacă va fi reales la Casa Albă pe 6 noiembrie, discuţia fiind surprinsă de un microfon uitat deschis.
Cel mai recent sondaj de opinie realizat de Wall Street Journal şi NBC News, publicat ieri, arată că Barack Obama şi Mitt Romney se află la egalitate în preferinţele electoratului, cu doua săptămani înainte de alegeri şi doar o zi înainte de ultima dezbatere televizată între cei doi, ceea ce indică o creştere a susţinerii pentru candidatul republican.

Doi câştigători la loto şi-au cerut banii după şase ani

Doi newyorkezi care au câştigat o sumă mare la loterie şi-au cerut banii după mai bine de şase ani. Potrivit New York Post, cei doi, de origine palestiniană, au câştigat 5 milioane de euro în 2006, bani care le-ar fi putut schimba viaţa. Ei s-au hotărât însă să aştepte, scrie 7sur7.be citat de Agerpres. Cei doi milionari au cerut cecul doar cu 11 zile înainte de expirarea biletului. Cel mai tânăr dintre fraţi spune că au aşteptat atât de mult fiindcă le-a fost teamă ca bogăţia neaşteptată să nu-i schimbe. În plus, s-a gândit că femeia pe care tocmai o cunoscuse ar putea rămâne cu el pentru bani. Acum îi revin 2,5 milioane de euro.

Deputaţii francezi au votat taxa pentru milionari. Se pregătesc elveţienii

Deputaţii francezi au votat vineri emblematica taxă de 75% pentru persoanele cu venituri foarte mari, anunţată de François Hollande în timpul campaniei sale prezidenţiale şi criticată de dreapta ca fiind o măsură "simbolică" şi care "va aduce încasări reduse". Acest impozit vizează pe o perioadă de doi ani veniturile pe contribuabil mai mari de un milion de euro anual. Taxa va afecta aproximativ 1.500 de persoane care vor plăti în medie 140.000 de euro pe baza ei, încasările fiind estimate la 210 milioane de euro anual. Ministrul bugetului, Jérôme Cahuzac, a dat asigurări că această contribuţie "legitimă" "nu este confiscatorie". "Fiecare trebuie să contribuie potrivit mijloacelor sale" la efortul cerut francezilor, a subliniat el. "De ce o impozitare excepţională timp de doi ani? Pentru că este vremea redresării", a adăugat demnitarul citat. Predecesorul său, Eric Woerth, fost ministru al bugetului în perioada mandatului lui Nicolas Sarkozy, susţine însă că "75% este un impozit punitiv", iar "paradoxul este considerabil: vom taxa enorm o categorie redusă de indivizi, fapt ce va aduce venituri modeste şi care cu siguranţă îi va determina pe unii dintre aceştia să plece". Şi în Elveţia, sistemul de taxe care a atras în Elveţia străini bogaţi, precum starul pop Phil Collins şi fostul pilot de Formula 1 Michael Schumacher, va face obiectul unui referendum, pentru a se afla dacă cetăţenii elveţieni vor renunţarea la facilităţile pentru expaţii cu averi ridicate, potrivit CNBC.

Ministrul de Finanţe britanic, prins fără bilet în tren

Ministrul britanic de finanţe, George Osborne, a fost obligat vineri să plătească un supliment de circa 200 de euro pentru că a ocupat un loc la clasa întâi într-un tren, în timp ce avea bilet pentru clasa a doua. Osborne, care a călătorit vineri după-amiază de la Wilmslow (vestul Angliei) la Londra, nu avea un bilet corespunzător, deoarece a luat "un alt tren decât cel prevăzut iniţial", a explicat un purtător de cuvânt al ministrului. "Pentru că nu avea loc rezervat în trenul care era aglomerat, a decis să călătorească la o clasă superioară şi evident că a avut intenţia să plătească şi este mulţumit că a făcut lucrul acesta", a ţinut el să precizeze, contrazicând mărturia unei jurnaliste de la postul de televiziune ITV, Rachel Townsend, aflată în tren. "Asistentul ministrului a spus că acesta nu poate să plătească", a povestit pentru ITV ziarista amintită care a susţinut că a fost martoră la scena respectivă. "Controlorul a refuzat să cedeze şi a continuat să verifice biletele. Mai târziu mi-a spus că Osborne a acceptat să plătească cele 160 de lire" (197 de euro) pentru diferenţa de clasă, a adăugat Rachel Townsend.

Excursie cu clasa, fără întoarcere

Douăzeci şi şase de persoane, dintre care 24 de eleve, au murit într-un accident de autocar vineri, după ce vehiculul s-a răsturnat vineri seara pe o rută în provincia Khuzestan, în sud-vestul Iranului, scrie sâmbătă presa iraniană. Alţi 14 pasageri au fost răniţi, după ce autocarul s-a prăbuşit într-o prăpastie. Acesta a ieşit de pe carosabil "din cauza vitezei excesive în condiţii de ploaie", a anunţat televiziunea de stat, citând un oficial din cadrul poliţiei. Victimele efectuau o excursie cu clasa. Adesea prost echipate şi prost semnalizate, drumurile iraniene se află printre cele mai periculoase din lume, din cauza indisciplinei şoferilor şi proastei stări a vehiculelor. Accidentele rutiere se soldează cu aproximativ 20.000 de morţi pe an în Iran, conform unor estimări oficiale. În această ţară cu o populaţie de 75 de milioane de persoane, sunt înmatriculate aproximativ 17 milioane de vehicule.

Ce vor face japonezii la Fukushima: centru de cercetare a accidentelor nucleare

Guvernul japonez şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), au în vedere să creeze la Fukushima un nou centru care să studieze modalităţile de decontaminare a zonei şi de manevrare a deşeurilor radioactive. În urma exploziei de la centrala nucleară Fukushima Daiichi, în luna martie 2011, cel mai grav accident nuclear după cel care a avut loc la Cernobîl în anul 1986, circa 52.000 de persoane care locuiau în apropiere continuă să fie evacuate, dar numărul celor care au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele ar fi, potrivit agenţiei Kyodo, de circa 110.000. Unul dintre obiectivele acestui proiect comun cu AIEA este cercetarea terenului, pentru a grăbi reîntoarcerea persoanelor dislocate şi prevenirea apariţiei unor probleme de sănătate pe termen lung. AIEA va trimite la Fukushima şi experţi din Rusia, Ucraina şi Belarus, pentru a împărtăşi din experienţa pe care aceştia au acumulat-o în urma exploziei de la Cernobîl.

Raid mortal pentru 49 de rebeli în Caucazul rusesc

Patruzeci şi nouă de combatanţi, între care nouă şefi de gherilă, au fost ucişi în Caucazul de Nord în cadrul unei operaţiuni speciale de "mare amploare" organizate în mai multe republici din această regiune instabilă şi la care au participat toate structurile de forţă ruse, a anunţat ieri Comitetul naţional antiterorist rus. "Acţiunea coordonată a permis să se pună capăt activităţilor duse de mai mulţi şefi de bandă odioşi, de membri ai bandelor şi complicii lor, fiind distrus semnificativ sistemul în care ei operau", se arată într-un comunicat al Comitetului, citat de Agerpres. La aceste raiduri "de mare amploare şi masive" au participat trupe federale şi locale, în total fiind distruse 90 de baze ale rebelilor, indică acelaşi comunicat al Comitetului naţional antiterorist rus, care nu precizează însă data şi durata acestei operaţiuni. Regiunea Caucazului rus, ce regrupează republici instabile precum Inguşetia, Daghestan se confruntă în ultimii ani cu o intensificare a violenţelor, rebeliunea islamistă, ale cărei rădăcini provin din cele două războaie care au devastat Cecenia în anii '90 şi la începutul anilor 2000, arătându-se din ce în ce mai activă. Atacurile sau exploziile frecvente vizează în special forţele de ordine şi responsabilii din aparatul de stat.

Bulgarii aleargă după doi iepuri deodată

ţara vecină a anunţat începerea construcţiei gazoductului Nabucco peste trei luni n în noiembrie, preşedintele Rusiei vine personal la Sofia ca să dea startul lucrărilor gazoductului South Stream

Bulgaria intenţionează să înceapă construirea gazoductului Nabucco în jurul datei de 10 ianuarie, a anunţat premierul acestei ţări, Boiko Borisov. Sofia propune ca interconexiunea ce va lega sistemele de transport de gaze naturale ale Bulgariei şi Turciei să fie inclusă în proiectul Nabucco menit să aducă gaze din Azerbaidjan până în Europa. Aflat, vineri seară, în studioul postului naţional de televizune BNT, Borisov a declarat că a primit chiar în acea zi asigurări de la preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso că acest proiect va avea sprijinul executivului comunitar. "Planurile noastre sunt ca lucrările de construcţie a gazoductului Nabucco să înceapă din Bulgaria în ianuarie 2013", a spus Borisov. El a adăugat că proiectul Nabucco este important pentru ţara sa deoarece va diversifica sursele de gaze, dar şi pentru că, în opinia sa, în doi-trei ani Bulgaria va dispune de cantităţi importante de gaze care vor fi extrase din Marea Neagră, pe care le-ar putea exporta. Borisov a reamintit faptul că guvernul bulgar a aprobat recent emiterea unei autorizaţii care va permite unui consorţiu din care fac parte grupul petrolier francez Total SA, cel austriac OMV şi cel spaniol Repsol, să efectueze prospecţiuni asupra blocului "Khan Asparuh", situat pe platoul continental şi în partea de nord a zonei economice exclusive a Bulgariei din Marea Neagră.
Totodată, Borisov a confirmat că preşedintele rus Vladimir Putin i-a promis că va vizita Bulgaria pe 9 noiembrie, pentru a da startul construirii gazoductului South Stream. Borisov a spus că împreună cu Putin vor vizita orăşelul Provadia (situat în partea de nord-est a ţării, la circa 50 de kilometri distanţă de Varna şi de litoralul Mării Negre). Acolo este punctul unde South Stream va fi interconectat cu celălalt gazoduct prin care gazele ruseşti ajung în Balcani, cel care traversează Ucraina şi România. "Aşa că cele două proiecte se vor construi simultan pe teritoriul Bulgariei, vor crea noi locuri de muncă şi vor garanta diversificarea surselor de gaze pentru generaţiile viitoare", a mai spus Borisov.

Schimbare în strategia insurgenţilor din Afganistan:Talibanii au trecut pe otravă

Un ofiţer afgan de poliţie şi un bucătar şi-au otrăvit colegii de la un punct de control din provincia Helmand (sud), într-un atac coordonat cu insurgenţii din exterior, incidentul soldându-se cu şase morţi. Ofiţerul şi bucătarul au otrăvit doi colegi poliţişti de la punctul de control din districtul Gereshk, iar apoi militanţii au atacat din exterior, omorându-i şi pe ceilalţi patru ofiţeri, a declarat Ahmad Zirak, purtător de cuvânt al guvernatorului provinciei Helmand. El nu a precizat în ce mod au fost otrăviţi cei doi. Ofiţerul de poliţie implicat a fost arestat în timp ce încerca să fugă, însă complicele său, bucătarul, a reuşit să scape, a mai spus Zirak.
Acesta este cel mai recent dintr-o lungă serie de atacuri din interiorul armatei şi poliţiei afgane care ameninţă să submineze atât parteneriatul cu trupele internaţionale - care au fost ţinta multor astfel de atacuri - cât şi moralul forţelor afgane, care au suferit, la rândul lor, la fel de multe victime de pe urma acestor atacuri.
Până în prezent, cel puţin 52 de militari străini ai NATO - din care aproximativ jumătate erau americani - au fost ucişi în aşa-numitele atacuri din interior, comise de soldaţi şi poliţişti afgani sau de insurgenţi deghizaţi în uniformele acestora. Guvernul afgan nu a furnizat date privind numărul soldaţilor ucişi în astfel de atacuri, însă, potrivit statisticilor militare americane, cel puţin 53 de membri ai forţelor afgane de securitate au fost omorâţi în acest fel până la sfârşitul lui august.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.