Internațional

Premiul Nobel pentru Pace, pe locul unde au izbucnit cele două războaie mondiale

Ziarul de Vrancea
12 oct 2012 327 vizualizări
Uniunea Europeană este caştigătoarea prestigioasei distincţii care recompensează un proiect de pace şi democraţie de peste o jumătate de secol, într-un moment deosebit de dificil în istoria sa, criza zonei euro, comentează AFP.

 "UE şi strămoşii săi contribuie de peste şase decenii la promovarea păcii, la reconciliere, democraţie şi drepturile omului în Europa", a declarat la Oslo preşedintele Comitetului Nobel, norvegianul Thorbjoern Jagland. Preşedintele Parlamentului European s-a declarat "emoţionat" şi "onorat" la decernarea premiului. "Este o distincţie care ar fi trebuit acordată de mult timp", consideră Jean-Dominique Giuliani, preşedintele Fundaţiei "Robert Schuman", de la numele politicanului francez autor al actului de naştere al proiectului, prin declaraţia din 1950. Proiectul european "a adus linişte unui continent obişnuit cu războaiele, ale căror orori au culminat în secolul al XX-lea cu două din cele mai aspre ideologii totalitare şi două din cele mai groaznice conflicte mondiale", aminteşte el. "Întrerupând acest lucru în mod durabil, UE a inventat ceva ce n-a mai existat în istoria omenirii, anume unificarea paşnică a unui continent", bazată pe reconcilierea franco-germană, adaugă Giuliani.

Ce a realizat Uniunea

La peste 62 de ani de la declaraţia Schuman şi 55 de ani de la Tratatul de la Roma din 1957, care i-a oferit baza juridică, comunitatea europeană, la început de şase ţări (Franţa, Germania, Italia, Olanda, Belgia şi Luxemburg), acum de 27 de state, se poate mândri că a patronat cea mai lungă perioadă fără război din istoria ţărilor care o alcătuiesc. Cu lărgirea spre est din 2004, apoi din 2007, ea a adunat sub acelaşi acoperiş cele două jumătăţi ale sale, separate timp de o jumătate de secol de Cortina de Fier, iar spaţiul Schengen, fără paşapoarte, vizează să trimită posturile de control de la graniţe la raionul de vechituri.

UE mai este campioană în ceea ce priveşte ajutorul umanitar şi susţinerea pentru dezvoltare, având un rol de frunte şi în lupta împotriva încălzirii climatice. Ea încearcă de asemenea să joace un rol de conciliere pe plan diplomatic, ca de exemplu în cadrul negocierilor privitoare la domeniul nuclear iranian.

Vremuri grele, totuşi

Însă aceste realizări nu mai sunt suficiente pentru a-i mobiliza pe cetăţeni, relatează Agerpres. Pacea este considerată ca ceva ce vine de la sine. Bucuriei unirii Est-Vest i-a urmat "oboseala" extinderii în Europa, spre marea nemulţumire a Turciei, candidată de 25 de ani, care începe acum să se uite în altă parte.

În plan economic, Uniunea nu mai este sinonimă cu prosperitatea. Creşterea este slabă, şomajul, ridicat şi există un sentiment tot mai puternic al declinului faţă de emergenţa Chinei, a Indiei sau a Braziliei, ţări de care Statele Unite sunt mai interesate decât de "bătrâna Europă".
Respingerea în 2005 a Constituţiei Europene de către Franţa şi Olanda, două din ţările fondatoare, a marcat o stopare a vechiului vis federalist. Euroscepticismul câştigă teren peste tot, iar UE pare împietrită în criză. Noile instituţii create prin Tratatul de la Lisabona nu au făcut nimic pentru relansarea proiectului. Mai ales politica externă şi de apărare comună rămâne o himeră, deoarece statele continuă să considere acest domeniu rezervat lor. În acest context, interminabila criză a euro, declanşată la începutul anului 2010, a adus un plus de confuzie. O renunţare la acest proiect ar destabiliza întreaga Europă.

Unii, ca şeful liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, sau ecologistul Daniel Cohn-Bendit, consideră că salvarea poate veni doar printr-un mare salt federalist pentru transformarea Uniunii economice într-o Uniune politică, realizat în jurul unui nucleu dur de ţări. Euroscepticii cred însă că euro a eşuat şi că UE ar trebui să se rezume la o vastă zonă de liber schimb. Unele voci din Marea Britanie cer chiar un referendum pentru ieşirea ţării din UE.

Ce instituţii au mai primit marele premiu

Premiul Nobel pentru Pace, acordat vineri Uniunii Europene, a recompensat multe instituţii de la înfiinţarea sa în 1901. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii deţine un record, după ce a câştigat ediţiile din 1917, 1944 şi 1963. În 2001, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a obţinut pentru prima dată acest premiu, împreună cu secretarul său general din perioada respectivă, Kofi Annan. Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi a primit distincţia de două ori, în 1954 şi 1981. Alţi laureaţi cu statut jurudic sunt: Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi directorul său Mohamed ElBaradei (Egipt), în 2005, Médecins sans Frontières (MSF), în 1999, Forţele ONU de menţinere a păcii, în 1988, Amnesty International, în 1977, Organizaţia Internaţională a Muncii, în 1969, şi Fondul ONU pentru Copii (UNICEF), în 1965.
 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
Koson, acum 2198 zile, 10 ore, 17 minute
UN OM CU CAPUL PE UMERI! Ai nostri parca sunt facuti cu dosul p***i in frunte cu Kiorete! Şeful băncii centrale poloneze: crearea monedei euro a fost o greşeală. Crearea monedei unice europene a citeste integral
Grigore Gafencu, acum 2198 zile, 12 ore, 17 minute, 28 secunde
Fix ca*ca! Sandramaua sta sa se darame si astia incearca sa-i mai puna o proptea! Cat despre promovarea democratiei,romanii au simtit-o pe pielea lor! Iar figurile alea sinistre din poza numai citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.