Internațional

MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: NATO ia apărarea Turciei

Ziarul de Vrancea
9 oct 2012 242 vizualizări
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a dat asigurări ieri că Alianţa Nord-Atlantică are pregătite toate planurile necesare pentru a apăra Turcia dacă este necesar

"Conform legislaţiei internaţionale, Turcia are dreptul să se apere şi, evident, Ankara se poate baza pe solidaritatea NATO", a declarat Rasmussen în cadrul reuniunii de două zile de la Bruxelles a miniştrilor Apărării din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice. În plus, liderul NATO a salutat faptul că Turcia a dat dovadă de reţinere în răspunsul său la recentul bombardament din partea Siriei.

"Sperăm că ambele părţi vor da dovadă de reţinere şi vor evita escaladarea tensiunilor", a adăugat el. Anders Fogh Rasmussen a estimat că, în opinia sa, soluţia potrivită în cazul Siriei este una politică, iar comunitatea internaţională ar trebui să transmită guvernului sirian "un mesaj unit şi puternic" potrivit căruia "aspiraţiile legitime" ale poporului sirian ar trebui respectate.


Un pămantean din 20 este deprimat

Peste 350 de milioane de persoane din lumea întreagă suferă de depresie sau de o tulburare mentală, potrivit celor mai recente date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), publicate cu ocazia Zilei mondiale a sănătăţii mentale, marcate astăzi.

Potrivit estimărilor OMS, citate de Agerpres, depresia este frecventă în toate regiunile lumii. Un studiu realizat cu spirjinul OMS arată că circa 5% din oameni sufereau de depresie în cursul ultimului an. "Femeile riscă mai mult (să sufere de depresie) decât bărbaţii", a declarat presei directorul departamentului de sănătate mentală şi abuz de substanţe psihoactive din cadrul OMS, dr Shakar Saxena.

Astfel, adaugă el, numărul femeilor afectate de depresie este cu 50% mai mare decât cel al bărbaţilor. Incidenţa mai mare a bolii la femei se explică îndeosebi prin depresia postnatală care afectează o mamă din cinci. Depresia, arată OMS, se manifestă printr-un sentiment de tristeţe care durează cel puţin două săptămâni şi care împiedică desfăşurarea unei vieţi normale. Ea rezultă din interacţiunea unor factori sociali, psihologici şi biologici, fiind adesea în legătură cu sănătatea fizică, o boală cardiovasculară putând, de exemplu, să provoace depresia. În plus, împrejurări deosebite - dificultăţi economice, şomaj, catastrofe şi conflicte - pot creşte riscul de depresie.

În forma sa cea mai gravă, depresia poate duce la sinucidere. Aproape un milion de persoane se sinucid anual, multe din acestea suferind de depresie. Peste 50% din cei care au reuşit să se sinucidă sufereau de depresie, arată Saxena, care precizează că, cu cât ţara este mai dezvoltată, cu atât incidenţa sinuciderilor creşte.

Ce a mai găsit "Curiosity" pe Marte

Robotul Curiosity a descoperit "un obiect strălucitor" pe solul planetei Marte, care ar putea fi o piesă a sa care s-a spart, a anunţat NASA. "Echipa care se ocupă de Curiosity a decis să nu utilizeze braţul robotizat, luni, după ce a detectat prezenţa unui obiect strălucitor pe sol, care ar putea fi o piesă a robotului", a anunţat Agenţia spaţială americană.

"Curiosity este pe cale de a realiza alte fotografii ale obiectului pentru a ajuta echipa să identifice şi să evalueze impactul său eventual asupra activităţilor" robotului, a mai anunţat NASA. Robotul s-a oprit pe o zonă cu nisip la sfârşitul săptămânii trecute, pentru a preleva mostre de sol în vederea curăţării şi testării materialului său de colectare geologică.

Robotul american Curiosity a descoperit, în septembrie, pe solul marţian, pietre ce provin din albia unui fost pârâu, confirmând astfel ipoteza referitoare la prezenţa apei în trecutul planetei roşii. Destinaţia finală a robotului Curiosity este Muntele Sharp, aflat la o distanţă de opt kilometri de punctul său de plecare. Pentru a parcurge acest traseu, robotul va avea nevoie de cel puţin trei luni, întrucât roverul străbate circa 100 de metri pe zi.

Curiosity, un rover cu şase roţi, care are la bord 10 instrumente ştiinţifice de ultimă generaţie, a ajuns pe suprafaţa marţiană pe 5 august, iar misiunea sa, aceea de a afla dacă planeta roşie ar putea întreţine viaţa microbiană, va dura doi ani.


Portretul robot al caştigătorului Premiului Nobel: căsătorit, sexagenar, fără ochelari şi barbă

O statistică amuzantă realizată de BBC dezvăluie care sunt lucrurile pe care le au în comun cei mai mulţi câştigători ai premiilor Nobel. Potrivit calculelor, cele mai mari şanse de a câştiga un premiu Nobel le au bărbaţii căsătoriţi de 62 de ani, născuţi primăvara, care nu poartă ochelari şi nici barbă. Statistica a luat în calcul toţi câştigătorii premiilor Nobel pentru Fizică, Medicină, Chimie, Literatură, Pace şi Economie, începând cu 1901, anul în care a fost decernat primul Nobel.

Astfel, cei mai mulţi câştigători aveau vârste cuprinse între 45 şi 65 de ani. Cel mai tânăr câştigător din istorie este William Lawrence Bragg. El a luat Nobelul pentru Fizică la 25 de ani, în anul 1915.

Datele arată că bărbaţii au şanse mult mai mari de a pleca acasă cu un Nobel. De-a lungul timpului, numai două femei au câştigat Nobelul pentru Fizică: Marie Curie în 1903 şi Maria Goeppert-Mayer în 1963. Procentul doamnelor este mai mare în cazul premiilor Nobel pentru Pace şi pentru Literatură.

Cei mai mulţi laureaţi erau născuţi primăvara, iar datele de naştere cele mai comune sunt 28 februarie, 21 mai şi 28 iunie, fiecare dintre ele având câte şapte câştigători.

Potrivit BBC, aproape 43% dintre câştigătorii individuali sunt americani. În ceea ce priveşte educaţia laureaţilor, ei provin în mare parte din universităţi clasate în primele 100 din lume. Numai trei universităţi - Harvard, Cambridge şi Columbia - au câştigători ai premiilor Nobel în toate cele şase categorii.

Statisticile au mai arătat că procentul laureaţilor căsătoriţi este mai mare decât al celor singuri: doar 7% dintre câştigătorii Nobelului pentru Fizică erau necăsătorţi. Celibatarii s-au descurcat însă mai bine în cazul premiilor pentru Literatură şi Pace.

Ultimele două categorii luate în calcul de statistică - prezenţa ochelarilor şi lungimea bărbii - au arătat că, în ciuda stereotipului omului de ştiinţă cu ochelari groşi şi barbă lungă, cei mai mulţi laureaţi nu purtau ochelari şi nici barbă.

Decernarea premiilor Nobel a început în această săptămână cu premiile pentru Medicină. Ieri, cercetătorii John B. Gurdon şi Shinya Yamanaka au primit Nobelul pentru cercetările lor în domeniul reprogramării nucleare, o tehnică ce permite transformarea celulelor adulte în celule stem, capabile să se dezvolte în orice tip de ţesut din corpul uman.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.