MOZAIC INTERNATIONAL: Premiul Nobel pentru Medicină se acordă pentru două descoperiri contrare
Premiul Nobel pentru Medicină pe anul 2012 a revenit japonezului Shinya Yamanaka şi britanicului John Gurdon. Anunţul a fost făcut ieri, la Stockholm, de secretarul Comitetului Nobel pentru Medicină, Goran K. Hansson, în cadrul unei ceremonii transmise live pe site-ul oficial al Premiilor Nobel. Cei doi au primit prestigiosul premiu "pentru că au descoperit modul în care celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente". Această tehnică permite transformarea celulelor adulte în celule stem capabile să genereze orice tip de ţesut uman.
"Această descoperire a revoluţionat înţelegerea modului în care se dezvoltă celulele şi organismele", conform comunicatului publicat pe site-ul Nobel. John B. Gurdon (acum în varstă de 79 de ani) a descoperit în 1962 faptul că specializarea celulelor este reversibilă. În cadrul unui experiment devenit clasic, el a înlocuit nucleul celular imatur dintr-o celulă ou (embrionară) de broască cu nucleul prelevat de la o celulă intestinală matură. Celula embrionară modificată s-a dezvoltat într-un mormoloc de broască normal. El a demonstrat că ADN-ul celulei mature, deşi specializate, dispunea de toate informaţiile necesare pentru dezvoltarea tuturor celorlalte celule specializate care alcătuiesc organismul broaştei.
Shinya Yamanaka, care se năştea exact în anul în care Gurdon realiza această descoperire, a reuşit după mai bine de 40 de ani, în 2006, să reprogrameze celule mature de şoareci pentru a deveni celule stem (imature, nespecializate). În mod surprinzător, prin introducerea a doar câtorva gene, el a reuşit să reprogrameze celulele mature în celule stem pluripotente - celule imature, capabile să se specializeze în orice tip de celulă a organismului.
Aceste descoperiri au schimbat complet felul în care este înţeles fenomenul dezvoltării celulare şi în special al specializării celulare. În prezent, oamenii de ştiinţă examinează variante de reprogramare a celulelor umane, deschizând noi drumuri în medicină, în ceea ce priveşte diagnoza şi tratamentul unor boli grave.
Spaniolii au descoperit că politicienii nu-i ajută cu nimic
Spaniolii se arată din ce în ce mai îngrijoraţi faţă de clasa politică, iar 26,9% dintre cei intervievaţi în cadrul sondajului Centrului pentru anchete sociologice din luna septembrie susţin că partidele politice se numără printre cele trei probleme principale ale Spaniei, după şomaj şi problemele economice. Mai mult, după cum mai arată rezultatele sondajului, 46,3% dintre spanioli cred că economia ţării va fi într-o situaţie agravată peste un an, iar 79,3% dintre cei intervievaţi consideră că şomajul este una dintre cele mai importante dificultăţi cu care se confruntă ţara. Sondajul, efectuat pe un eşantion reprezentativ de 2.472 de interviuri directe, între 3 şi 11 septembrie 2012, mai arată şi că 29,4% dintre cei intervievaţi consideră că forma de organizare teritorială a Spaniei - cu cele 17 comunităţi autonome spaniole - ar trebui să rămână în vigoare, iar 24,5% susţin că ar fi mai bine ca Spania să fie un stat centralizat. De asemenea, 9,1% dintre spanioli susţin că aceste comunităţi autonome spaniole au nevoie de mai multă autonomie locală, iar 8,9% sunt de acord să le fie recunoscută comunităţilor autonome spaniole posibilitatea de a se transforma în state independente.
Bilanţul victimelor meningitei în SUA creşte îngrijorător
Cel puţin şapte persoane au murit de meningită în SUA şi alte 91 au contractat această maladie din cauza unor injecţii cu steroizi contaminaţi, potrivit unui ultim bilanţ care remarcă o agravare a situaţiei. Cazuri de meningită au fost înregistrate în nouă state, potrivit Centrului pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC). Cel mai afectat este statul Tennesse (sud) unde 32 de persoane au contractat meningită fungică, dintre care trei au decedat. Alte cazuri au fost înregistrate în Michigan (nord-est), Florida (sud-est), Maryland (est) şi Minnesota (nord-centru). CDC a cerut medicilor să contacteze toţi pacienţii care au primit doze de steroizi contaminate, un preparat utilizat în mod obişnuit pentru tratarea durerilor de spate, începând cu data de 21 mai, în mai mult de douăzeci de state. Meningita fungică atacă membrana de protecţie care înconjoară creierul şi măduva spinării şi este o infecţie rară, fiind descoperită adeseori prea târziu: ea trece neobservată, deoarece simptomele seamănă în stadiu timpuriu cu cele ale unei gripe simple.
Venezuela, încă şase ani de socialism
Preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, la putere din 1999, a fost reales duminică pentru încă un mandat de şase ani care îi va permite să continue "revoluţia socialistă", învingându-l pe Henrique Capriles Radonski, care a înregistrat cel mai bun rezultat obţinut vreodată de opoziţie. Conform rezultatelor după numărarea a 90% din voturi, Chavez a obţinut 54,42% din sufragii, comparativ cu 44,97% pentru Henrique Capriles, conform autorităţilor electorale. Anunţul privind realegerea lui Chavez, care a promis în timpul campaniei "să aprofundeze revoluţia (sa) bolivariană", a fost salutat prin focuri de artificii în capitala Caracas. "Mulţumesc poporului meu iubit!!! Trăiască Venezuela!!! Trăiască Bolivar!!!" şi "Mulţumesc lui Dumnezeu! Mulţumesc tuturor", a scris imediat învingătorul pe contul său de Twitter. Fostul locotenent-colonel în vârstă de 58 de ani, slăbit o perioadă de un cancer diagnosticat în iunie 2011, a beneficiat din nou de sprijinul claselor populare, majoritare în rândul celor 28,9 milioane de venezueleni, datorită în special numeroaselor programe sociale adoptate de guvern. Finanţate din veniturile din petrol, aceste programe au permis îmbunătăţirea vieţilor multor venezueleni în domeniile sănătăţii, locuinţelor şi educaţiei. Ţara rămâne însă marcată de o criminalitate puternică, de o inflaţie galopantă (26,7% în 2007 conform băncii centrale) şi de o corupţie endemică (Venezuela se află pe poziţia 172 din 182 în clasamentul pe 2011 al celor mai corupte ţări realizat de Transparency International).
Romney îi suflă în ceafă lui Obama
La sfârşitul unei săptămâni în care preşedintele în exerciţiu a fost dominat de adversarul său republican în timpul dezbaterii organizate miercuri la Denver (Colorado), Barack Obama a pierdut o parte din avansul pe care îl avea în sondaje faţă de Mitt Romney, însă cu toate acestea rămâne pe primul loc. O anchetă Reuters/Ipsos, dată publicităţii duminică, arată că 47% dintre potenţialii alegători ar vota în favoarea lui Obama, dacă alegerile ar avea loc în acest moment, iar 45% l-ar prefera pe Romney. Sondajul cotidian reaminteşte că această diferenţă este aproximativ aceeaşi în ultimele trei zile, semn că Barack Obama nu a beneficiat de pe urma anunţului neaşteptat, de vineri, cu privire la reducerea ratei şomajului. Un alt studiu cotidian, al Institutului Gallup, indică o diferenţă de trei puncte în intenţiile de vot (Obama 49%, faţă de Romney 46%), cu o scădere notabilă a cotei de aprobare a preşedintelui în exerciţiu (48%, -2). Potrivit site-ului Real Clear Politics, care face media sondajelor naţionale, Barack Obama mai are 1,4 puncte procentuale în faţa lui Mitt Romney.
Coreea de Sud aduce tot teritoriul vecinului de la Nord în bătaia rachetelor sale
Seulul a anunţat încheierea unui acord cu Washingtonul care îi permite aproape să tripleze raza de acţiune a rachetelor sale balistice, pentru a acoperi astfel tot teritoriul nord-coreean, o decizie care ar putea genera nemulţumirea Phenianului. Raza de acţiune a rachetelor va fi extinsă la 800 de kilometri faţă de 300 de kilometri în prezent, a anunţat consilierul sud-coreean pentru securitatea naţională, Chun Yung-Woo. "Principalul obiectiv este stoparea provocărilor militare ale Nordului", a declarat el. Cu o astfel de rază de acţiune, rachetele sud-coreene vor putea atinge o parte din China şi din Japonia. Statele Unite numără 28.500 de militari pe teritoriul sud-coreean şi îi garantează o "umbrelă nucleară" în caz de atac. În schimb, Seulul a acceptat să îşi limiteze raza de acţiune a rachetelor, în 2001, pentru a calma tensiunile în peninsulă. Coreea de Sud s-a alăturat în acest an Regimului de control privind tehnologia rachetelor, un club informal care reuneşte 34 de ţări, în principal occidentale. Dar în faţa ambiţiilor nucleare şi balistice ale Phenianului, Seulul pleda pentru o prelungire a razei de acţiune a rachetelor, iar negocierile s-au accelerat după lansarea ratată a unei rachete nord-coreene în aprilie.
